4. COORDONATE STRUCTURALE ALE FOLCLORULUI LITERAR 49unitãþile fundamentale ale poeziei. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>si</strong>ntactic versuleste, <strong>de</strong> obicei, o <strong>si</strong>ntagmã cu existenþã proprie, o propoziþie. Versul sesubdivi<strong>de</strong> în emistihuri respectând limita cuvântului. Cezura este plasatãîntot<strong>de</strong>auna dupã sfârºitul unui cuvânt, niciodatã în mijlocul lui, ºieste marcatã <strong>de</strong> obicei prin rimã interioarã.Aceste câteva aspecte caracteristice ale versului oral românesc aratãcã <strong>si</strong>stemul lui presupune o mare rigurozitate în mo<strong>de</strong>lare.Mo<strong>de</strong>lul versului este unul din mijloacele prin care se pãstreazã formatradiþionalã a poeziei orale ºi este fãrã îndoialã un mijloc mnemotehnic.4.1.2. RimaRima, ca a doua marcã a sfârºitului <strong>de</strong> vers (alãturi, cum am vãzut, <strong>de</strong>concordanþa între accentele metrice ºi accentele vorbirii curente) este înpoezia oralã româneascã, mai mult <strong>de</strong>cât o <strong>si</strong>mplã consonanþã pe plan fonicîntre ultimele <strong>si</strong>labe ale versurilor. Ea se cere raportatã la eufonia versuluiîntreg, la <strong>si</strong>stemul ritmic al acestuia, la structura lui morfologicã ºi, fãrãîndoialã, la poziþia anumitor cuvinte cu semnificaþie semanticã aparte.„Hai<strong>de</strong>, mândro, sã fugim,Amândoi sã pribegimCã noi bine ne lovim.” (F.A. I.177)Poezia popularã româneascã nu cunoaºte <strong>de</strong>cât rimele perechi. Rimaare însã ºi rolul <strong>de</strong> a marca secvenþele unui întreg <strong>si</strong>stem poetic. În poeziaoralã româneascã nu apare strofa ca grupare regulatã <strong>de</strong> unitãþi <strong>si</strong>metrice,<strong>de</strong> aceea mai multe versuri pot fi grupate prin aceeaºi rimã în unitãþia<strong>si</strong>metrice, numite pseudostrofe, care corespund secvenþelorcuprinzând o i<strong>de</strong>e poeticã, un motivem:„De frica zapciuluiªi <strong>de</strong> groaza biruluiUitai drumul satuluiªi coarnele pluguluiLuai drumul crânguluiªi poteca codruluiªi flinta haiducului.” (G. Dem.Teodorescu)Între secvenþele marcate prin aceeaºi rimã ºi structura <strong>si</strong>ntacticã a poezieise pot stabili corespon<strong>de</strong>nþe. Rima se coreleazã, <strong>de</strong> asemenea, cu paralelismele,dând secvenþe <strong>de</strong> douã sau trei versuri, distihuri sau terþine:„N-avea mamã ºi nici tatãParcã era nãscut din piatrã;”
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.„Împãrate, împãrate /Ardã-þi casa jumãtateªi scaunul <strong>de</strong> la spate.”Rima constituie <strong>de</strong>ci ºi ea un mijloc <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare, elaborat în timp ºiconservat prin tradiþie, un element <strong>de</strong> formalizare.4.1.3. StereotipeÎn poezia oralã româneascã ºi, mai ales, în cântecul liric, textul poeticeste <strong>de</strong>schis frecvent prin versuri stereotipe: „Frunzã ver<strong>de</strong> … Foaiever<strong>de</strong>…” ce par a nu avea o legãturã directã cu restul textului. Dacã privimaceste versuri în funcþionalitatea lor ºi le raportãm la versuri <strong>si</strong>milaredin poezia <strong>de</strong> incantaþie ºi <strong>de</strong> urare, rostul lor în <strong>si</strong>stemul formalizatal ver<strong>si</strong>ficaþiei se clarificã. Poezia strãvechilor rituri <strong>de</strong> invocare a ploiiîncepe cu versurile „Paparuda ruda” sau „Caloiene iene” care, în actultransmiterii rugãciunii, stabilesc contactul între emiþãtorul mesajului ºireceptorul lui, între omul care se roagã ºi întruchiparea forþelor naturiicãreia, în virtutea gândirii magice, i se adreseazã rugãciunea. Ele au <strong>de</strong>cirolul <strong>de</strong> invocare pe care îl au versurile <strong>si</strong>milare din poezia religioasã.Refrenele din poezia colin<strong>de</strong>lor („Florile dalbe <strong>de</strong> mãr”; „Domnului,domnu bun”, „Junelui, june bun” etc.) prezintã o <strong>si</strong>militudine funcþionalãcu versurile <strong>de</strong> mai sus, adicã vestirea unei sãrbãtori sau urarea.Dacã se repetã ºi în corpul poeziei, versurile stereotip marcheazãîntot<strong>de</strong>auna începutul unei secvenþe noi.Oarecum acelaºi statut se atribuie ºi formulelor <strong>de</strong> iniþiere naturalãale cântecelor populare maghiare.În naraþiunile populare sunt i<strong>de</strong>ntificabile, <strong>de</strong> asemenea, tipare stereotipe.Basmul îl transpune pe ascultãtor într-o lume fabuloasã folo<strong>si</strong>ndformule <strong>de</strong> început iar, pentru a-l readuce în lumea realã, formule <strong>de</strong>încheiere.Cercetãtorii disting douã tipuri <strong>de</strong> formule iniþiale: formule <strong>de</strong> timp(„temporale”) ºi formule <strong>de</strong> spaþiu („topografice”). 63Câteva formule <strong>de</strong> timp: „A fost odatã un împãrat ºi o împãrãteasã,…unmoº ºi o babã…” etc. Aceastã formulã afirmativã <strong>si</strong>mplã are ceamai mare frecvenþã în basmele tuturor popoarelor. Formula constatã existenþaunor personaje ºi, totodatã, le plaseazã în timp. Prin adãugarea
- Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM