7. LIMBAJUL POETIC-METAFORIC AL FOLCLORULUI 163Cu pãr <strong>de</strong> cãmilã,Cu doi dinþi în gurã.” (Din Oltenia)Corelarea rimei cu elemente <strong>de</strong> conþinut este ilustratã prin secvenþeleevolutive ale unui sentiment, <strong>de</strong> la evocarea nostalgicã pânã la blestem:„ªtii tu, mândro, cum eramPânã nu ne <strong>de</strong>spãrþeam,Dintr-un mãr ne sãturam,Dorul jos ni-l aºterneamCu dragostea ne-nveleamªi, doamne, bine trãiam.Imperfectul accentueazã nota <strong>de</strong> nostalgie, <strong>de</strong> regret. Secvenþa adoua, tot expozitivã, evocã momentul <strong>de</strong>spãrþirii:„Un vânt mare s-a pornitªi pe noi ne-a <strong>de</strong>zvelitªi pe noi ne-o <strong>de</strong>spãrþit.” (Din Tran<strong>si</strong>lvania)Perfectul verbelor sugereazã caracterul ireparabil al rupturii, acþiuneafiind încheiatã, <strong>de</strong>finitivã.Ultima parte este un blestem la adresa celui care a provocat <strong>de</strong>spãrþirea,susþinut <strong>de</strong> verbe la imperativ:„Cine-aºa vânturi porneºteTunã-l, Doamne, ºi-l trãzneºteªi prin lut îl prãpã<strong>de</strong>ºte…” (Din Muntenia)Textul ne <strong>de</strong>zvãluie o construcþie în spiralã, iar secvenþele <strong>de</strong> conþinut<strong>de</strong> la punctul iniþial pânã la cel final sunt marcate exact <strong>de</strong> monorime.ªi în lumina sumarelor exemple se poate afirma cã, rima este un elementesenþial al versului în<strong>de</strong>plinind o diver<strong>si</strong>tate <strong>de</strong> funcþii.Funcþia metrico-organizatoare care presupune <strong>de</strong>limitarea, <strong>de</strong> cãtrerimã, a rândului ritmic, în acelaºi timp unirea mai multor versuri în aºanumitelepseudostrofe.Funcþia esteticã vizeazã încãrcãtura emoþionalã a acesteia, corelându-secu rolul ei semantic, muzical.Nicolae Constantinescu concluzioneazã astfel în cartea sa consacratãrimei: „Poezia popularã nu cunoaºte <strong>de</strong>cât rima împerecheatã ºi varianta<strong>de</strong>zvoltatã a acestui tip – monorima –, celelalte moduri <strong>de</strong> aranjarea rimei, proprii creaþiei poetice culte – rima încruciºatã sau îmbrãþiºatã– fiind strãine poeziei <strong>folclor</strong>ice.” 140140 Constantinescu N. 1973. 187-188.
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia popularãÎn capitolele anterioare am semnalat câteva <strong>si</strong>mboluri, chemate sã fiemijloace <strong>de</strong> comunicare fie în poezia enigmaticã, aforisticã, fie, în<strong>de</strong>osebi,în poezia eroticã ºi <strong>de</strong> ceremonial. Astfel, la înmormântãri, <strong>de</strong>exemplu, în locul celui <strong>de</strong>cedat (flãcãu sau fatã) este jeluit bradul; lanunþi este evocatã cãprioara, floarea, în locul miresei, dupã cum încolinda pentru fecior apare învãluit în mit ºi legendã cerbul, leul etc.Cântecele populare maghiare sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bogate în <strong>si</strong>mboluri floraleºi ornitologice. Bradul <strong>de</strong> nuntã, <strong>de</strong> asemenea, are un conþinut <strong>si</strong>mbolisticcomplex. În bala<strong>de</strong>le populare (ºi legen<strong>de</strong>) maghiare ºi româneºti,îndrãgostiþii nefericiþi sunt <strong>si</strong>mbolizaþi prin soare ºi lunã, prin pomi sauflori ale cãror vârfuri se îmbrãþiºeazã sugerând dragostea invincibilã adouã fiinþe care s-au iubit cu a<strong>de</strong>vãrat.Cu intenþia <strong>de</strong> a lumina puþin altfel <strong>de</strong>cât o fac interpretãrile aca<strong>de</strong>miceºi <strong>de</strong> a apropia <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>ul literar termenul ºi noþiunea <strong>de</strong> <strong>si</strong>mbol,con<strong>si</strong><strong>de</strong>rãm oportun momentul sã invocãm ºi sã comentãm câteva gânduridin opinia lui T. Burckhardt. Cercetãtorul ºi teoreticianul elveþiancon<strong>si</strong><strong>de</strong>rã cã <strong>si</strong>mbolurile provin din mituri. 141 Termenul grecesc symbolon<strong>de</strong>rivã din verbul szüm-boleo, însemnând „a uni ceva, a alãtura, aasocia” (ceva cu ceva.)În mituri sunt reprezentate legitãþi ºi procese interne ale existenþei,ele fiind obiectivate în <strong>si</strong>mboluri, adicã în imagini cu semnificaþii superioare,majore. Miturile reflectã stãri ºi forþe impersonale sau parapersonale,con<strong>si</strong><strong>de</strong>rã Burckhardt.Miturile ºi <strong>si</strong>mbolurile <strong>de</strong>schid perspective mai largi. Ele reflectã existenþanu din perspectivã umanã, ci a eternitãþii. Miturile ºi <strong>si</strong>mbolurile suntatemporale pentru cã originea lor nu se leagã <strong>de</strong> timp (<strong>de</strong>ºi nu se poate nicinega aceastã legãturã), în centrul lor stând un nucleu metafizic etern.De<strong>si</strong>gur, miturile interpretate astfel sunt strãine <strong>de</strong> lumea mo<strong>de</strong>rnã,existenþa fiind <strong>de</strong>mitizatã <strong>de</strong> esenþa ei superioarã, ea fiind înlocuitã <strong>de</strong> olume <strong>de</strong>zrãdãcinatã, diabolicã. Or diabolicul este negarea dumnezeiescului(dia-bolosz este antonimul cuvântului sym-bolon ºi înseamnã„<strong>de</strong>sparte, separã, provoacã discordie”). Lumea diabolicã <strong>de</strong>sparte lucrurile<strong>de</strong> semnificaþia lor înaltã, sacrã. Lumea mo<strong>de</strong>rnã, afirmã Burckhardtnu cunoaºte, în esenþã, semnificaþia <strong>si</strong>mbolurilor, adicã sensul metaraþionalal îngerilor, zeilor, infernului, satanei etc. Lipsa limbajulului <strong>si</strong>mbo-141 Burckhardt T. 1995. 7.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50:
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52:
52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54:
54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56:
56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58:
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60:
60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62:
62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64:
64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66:
66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68:
68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70:
70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72:
72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74:
74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76:
76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78:
78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80:
80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82:
82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84:
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86:
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88:
88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90:
90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92:
92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94:
94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96:
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124: 124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152: 152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154: 154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156: 156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158: 158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160: 160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161: 162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 165 and 166: 166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168: BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170: BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172: BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174: A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM