5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 1235.4.7. Meºterul ManoleÎn epica popularã româneascã în versuri, motivul „jertfa zidirii” sau„legenda Meºterului Manole” ocupã un loc central. El a suscitat interesatât în rândul cercetãtorilor români cât ºi în cel al pa<strong>si</strong>onaþilor greci, bulgari,sârbi, maghiari etc. 104Printre cei dintâi cercetãtori români care au arãtat interes faþã <strong>de</strong>balada Meºterul Manole a fost Lazãr ªãineanu. Problemele care au fost ºivor fi reluate mereu se referã la cea a originii ºi circulaþiei bala<strong>de</strong>i în spaþiulsud-est european sau a raporturilor dintre un tip ºi altul.În preajma primului rãzboi mondial, <strong>folclor</strong>istul grec N. G. Politis,<strong>de</strong> pildã, susþine cã þara sa este spaþiul <strong>de</strong> baºtinã, un<strong>de</strong> ar fi luat naºteremai întâi balada, opinie susþinutã cu argumente ºi <strong>de</strong> cercetãtorulbulgar M. Arnaudov. Cãutând sã arate importanþa bulgarilor în difuzareaacestui motiv, Arnaudov aduce ca argument aºezarea lor în centrulpopoarelor din sud-estul european. În acest scop face bala<strong>de</strong>i ºi urmãtoareaschemã:Savantul bulgar aduce un numãr mare <strong>de</strong> variante pentru ca sã punãîn luminã prototipurile balcanice ºi sã arate legãturile între ele. El susþinepoligeneza motivului ºi subliniazã importanþa lãutarilor poligloþi.La baza cântecelor rãspândite azi la popoarele din centrul ºi su<strong>de</strong>stulEuropei stã o strãveche credinþã <strong>de</strong>spre însufleþirea construcþiilorprintr-un sacrificiu uman. Construcþiile pot fi cetãþi, oraºe, mãnãstiri,poduri, chiar ºi case particulare. Credinþa a per<strong>si</strong>stat la cele mai multepopoare pânã în zilele noastre, a avut chiar reprezentãri rituale în cares-au produs cu timpul mutaþii, <strong>de</strong> la sacrificiul uman la zidirea umbreisau la sacrificiul animal.104 Câþiva cercetãtori români ºi maghiari care s-au <strong>de</strong>dicat acestei teme: Lazãr ªãineanu1896; Mircea Elia<strong>de</strong> 1943; I. Taloº 1962; Vargyas Lajos 1976; Faragó József 1977.
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a fost acuzat cã a îngropat fiinþe omeneºti latemelia podului din Stoneleigh. În 1929, muncitori indieni din Bombayau <strong>de</strong>clarat grevã generalã pentru cã s-a rãspândit zvonul cã patanii, zidariiafgani musulmani, rãpesc copii pentru a-i zidi la temelia edificiilor pecare le construiesc. Asemenea exemple se cunosc ºi în Mexic.Practici asemãnãtoare au folo<strong>si</strong>t ºi romanii, când au construit Romaºi alte oraºe. În Germania, construindu-se castelul, cavalerul Uchtenhagenameninþã pe meºter cu moartea, dacã acesta nu va fi cel mai frumosdintre toate cele existente. La terminarea clãdirii, stãpânul îl întreabãdacã n-ar fi putut face un altul ºi mai frumos. Meºterul rãspunzând afirmativ,mai mult în glumã, este înmormântat <strong>de</strong> viu. Cam acelaºi lucru ise întâmplã ºi unui meºter spaniol.Mulþimea materialelor atestã cã din epoci în<strong>de</strong>pãrtate ºi pânã aproape<strong>de</strong> epoca noastrã, la toate popoarele, fie ele din Europa, A<strong>si</strong>a, America,au existat anumite practici ºi ritualuri prilejuite <strong>de</strong> noile construcþii. 105În privinþa sensului dat jertfei zidirii, pãrerile sunt împãrþite. AstfelTylor cre<strong>de</strong> cã sacrificiile pentru construcþii se fãceau pentru ca sufletulvictimei sã se transforme într-un spirit protector. Dupã opinia altor cercetãtori(germani), pe care o adoptãm ºi noi, o construcþie nouã ar supãraduhul locului ºi <strong>de</strong> aceea s-a crezut cã ea ar cere un sacrificiu, ca acestasã fie împãcat. Altfel spus, zidul se surpã noaptea pentru cã nu s-a împlinito prescripþie ritualã sau este surpat <strong>de</strong> un duh care a fost ultragiat.Este importantã <strong>de</strong>zvãluirea momentului în care elementul <strong>de</strong> rit a<strong>de</strong>venit poezie ºi a modului în care ºi-au consolidat ºi <strong>de</strong>zvoltat creaþiilepopulare valoarea artisticã <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne stãtãtoare.În acest sens cre<strong>de</strong>m cã este pertinentã observaþia cã acþiunea bala<strong>de</strong>ise <strong>de</strong>sfãºoarã nu în baza unor motivãri magice, ci relevând conflictesufleteºti. Cu resemnare nu se în<strong>de</strong>plineºte un rit a cãrui fatalitate estenediscutabilã. De aceea are loc zbuciumul meºterului între dorinþa <strong>de</strong> aînfãptui o construcþie ºi sacrificarea soþiei iubite. În acest zbucium, piedicilepe care le cere sã fie date în calea soþiei par ca niºte probe ale dragosteilui, iar învingerea lor <strong>de</strong> aceasta sunt o dovadã a <strong>de</strong>votamentuluiei faþã <strong>de</strong> bãrbat. Cele douã voinþe, ca forþe morale, nu sunt însã egale,<strong>de</strong>ºi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al emanaþiei existã între ele o disproporþionalitateextraordinarã. Obstacolele sunt solicitate <strong>de</strong> la Dumnezeu! Manole<strong>de</strong> trei ori este ascultat <strong>de</strong> divinitate ºi tot <strong>de</strong> atâtea ori este învins! Estegreu <strong>de</strong> stabilit, <strong>de</strong> fapt cine este învins: bãrbatul sau atotputernicul? ªi105 Vrabie Gh. 1966. 73-74.
- Page 1 and 2:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4:
BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6:
CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8:
CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10:
10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12:
12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14:
14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16:
16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18:
18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20:
20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22:
22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24:
24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26:
26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28:
28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30:
30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32:
32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34:
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36:
36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38:
38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40:
40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42:
42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44:
44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46:
46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48:
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50:
50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52:
52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54:
54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56:
56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58:
58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60:
60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62:
62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64:
64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66:
66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68:
68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70:
70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98: 98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100: 100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102: 102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104: 104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106: 106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108: 108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110: 110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112: 112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114: 114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116: 116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118: 118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120: 120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121: 122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 125 and 126: 126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128: 128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130: 130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132: 132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134: 134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136: 136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138: 138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140: 140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142: 142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144: 144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146: 146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148: 148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150: 150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152: 152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154: 154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156: 156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158: 158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160: 160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162: 162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164: 164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166: 166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168: BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170: BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172: BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM