Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 65Obiceiurile de nuntã, cele mai noi, au apãrut ºi s-au dezvoltat odatãcu apariþia ºi dezvoltarea vieþii de familie, constituitã pe baza exogamieide neam.Spre deosebire de obiceiurile calendaristice, obiceiurile vieþii defamilie nu se leagã direct de activitatea productivã a omului, nu au ofuncþie strict utilitarã. Planul de care se leagã este cel social-biologic.Dacã obiceiurile calendaristice marcau direct raportul om-naturã, obiceiurilevieþii de familie marcheazã în primul rând raporturi sociale.De aici rezultã ºi o mai mare complexitate în desfãºurarea acestor obiceiuri,incluzând acte de naturã diferitã, rezultate din stratificãri în timp.Ele implicã, în primul rând, elemente de credinþe strãvechi ºi de practicilegate de logica magicã, practici menite sã-l apere pe om, sau sã consacresituaþia nouã în care acesta trece. În al doilea rând implicã, însã, ºi importanteelemente sociale, evenimentele pe care le marcheazã fiind, în cadrulfamiliei ºi societãþii, o schimbare a unei situaþii existente, o dereglare însistemul de relaþii sociale care se cere restabilit. Socialul se concretizeazãîn anumite forme juridice, iniþial pe baza dreptului cutumiar, deci acesteobiceiuri implicã, în al patrulea rând, ºi un plan juridic. Sunt implicate,de asemenea, desfãºurãri spectaculare, cu acþiuni dramatice, cântece,jocuri, versuri, constituind deci un plan artistic de realizare.Ponderea acestor planuri, elemente, în structura celor trei mari complexeceremoniale este diferitã. La naºtere s-a conservat încã destul deconsistent planul magico-ritual, legat de grija ºi teama familiei ºi a colectivitãþiipentru destinul noului nãscut. Nunta este în primul rând unmare spectacol, iar înmormântarea este dominatã de secvenþe ceremonialenu lipsite de o notã spectacularã.Marcând datele importante ale anului, obiceiurile calendaristice serepetã cu regularitate la aceste date ºi pot avea caracter ciclic. Obiceiurilevieþii de familie, marcând momente importante din viaþa social-biologicã aindividului ºi familiei, se practicã la date diferite, în funcþie de evenimentulcare le solicitã ºi, de regulã, o singurã datã în viaþa aceluiaºi individ.Principiul fundamental care structureazã aceste obiceiuri este acelaconform cãruia, în momentele esenþiale ale vieþii sale, individul suportão trecere de la o stare la alta, de la o existenþã prezentã la o existenþãnouã, care implicã alte forme de viaþã, un alt sistem de relaþii sociale, unalt model de comportament.Folcloriºtii le numesc astãzi obiceiurile tradiþionale de trecere, rituride trecere. Termenul ºi teoria riturilor de trecere au fost create de mare-