Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

150 FOLCLORSânii au pricinuit mai multe metafore hazlii, unele cu delicateþe:„Este o dalbã copiliþãCu doi pui de prepeliþã /Eu mã plec sã ieu un pui:– N-umbla, bade, cã te spui.” (Din jud. Cluj)Cel mai adesea, sânul e asemuit cu mãrul, fructul încãrcat cu semnificaþiierotice încã din grãdina edenicã a lui Adam ºi Eva: „Þi-aº muºcamãru din sân…”Sentimentul erotic contrariat a generat multe exprimãri metaforicedepreciative. Iubitul infidel „e buruianã, lobodã, pleavã” etc.(Versurileunui cântec popular maghiar comunicã acelaºi lucru: „Míg az enyémvoltál, / Piros rózsa voltál, / Éjjel-nappal ablakomban nyíltál / Már azenyém nem vagy, / Piros rózsa sem vagy, / Hervadj babám, hervadj.)Drãguþul infidel e „rãmãºiþa satului / ªi propteaua gardului.” Acesta,cel mai adesea, e câine:„N-am fugit, bade, de tineCi fug de-un urât de câne.” (Din Bucovina)Repertoriul funebru este sãrac în metafore. Cel mai frecvent este„casa oarbã” pentru sicriul mortului:„Sã-þi facã casã de bradSã trãieºti în ie cu dragFãrã uºi, fãrã fereºtiNuma negri de pãreþi.” (Din Transilvania)7.1.3. AlegoriaAlegoria este de fapt o metaforã mai amplã, „un cumul de metaforedin acelaºi câmp semantic, este utilizatã pentru a reda aspecte culminante,forme superlative…” 134 Alegoria are prin excelenþã o funcþie descriptivã,apare aproape întotdeauna în portretistica folcloricã:„Gura i-e pãhar cristal,Buzele mãrgãritar,Faþa i-e spicuþ de sânge,Când o vãd, inima-mi plânge.” (Din Bucovina)Dintre portretele personajelor feminine se reliefeazã cel al Chirei:„ – Chira, ChiralinaFrumuºicã zânã,134 Bîrlea O. 1979. 94.