Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâine cu nevestele,Poimâine cu babele,S-au dus tinereþele.” (D.C.S. 17)Sentimentul îmbãtrânirii treptate, al opoziþiei între viaþa liberã, fãrãgriji, ºi rãspunderile de gospodar ce-l vor apãsa dau naºtere regretuluipentru ce rãmâne în urmã, fãrã ca perspectiva viitorului sã aparã într-oluminã sumbrã.„…Busuioc uscat pe masãRãmâi, mamã, sãnãtoasã,Cã eu plec ca sã-mi fac casã;Sã-mi fac casã luminoasã,Nu ca asta-ntunecoasã…ªi-apucai pe potecele,Gãsii dragostile meleSub un maldãr de nuiele.Zburarã dragostili;Nu ºtiu-n apã se-necarã,Sau în piatrã se-ncuiarã…” (D.C.S. 17–18)5.1.2.3. Poezia ceremonialului de înmormântareMoartea este cea de a treia mare trecere dintr-o stare în alta a omului,totodatã ºi cea mai crudã. Pentru medicinã moartea este un adversarpe care nu-l poate învinge niciodatã. Pentru ºtiinþa folclorului, înschimb, este un prilej de a cerceta profundele componente ale culturiiumane: spiritualitatea, fondul psihic, comportamentul uman, viziuneaasupra vieþii; relaþia între viaþã ºi moarte, între cei vii ºi morþi, între mortºi colectivitate etc.Întregul complex al obiceiurilor de înmormântare reprezintã ceremonializareaunui eveniment biologic inevitabil, cu implicaþii sociale profunde,care antreneazã un întreg sistem de concepte, credinþe ºi atitudini.Moartea este resimþitã mai întâi, pe planul realitãþii cotidiene, ca odespãrþire definitivã a defunctului de familie ºi de o colectivitate mai largã,structuratã pe criterii de rudenie, vecinãtate ºi generaþie.Marea despãrþire nu reprezintã însã în concepþia tradiþionalã oîncheiere definitivã a destinului individului, dincolo de care nu maiexistã nimic ºi nu se mai continuã nici o legãturã cu lumea viilor, ci otrecere ireversibilã, din lumea aceasta în lumea „de dincolo.” De aicirezultã atitudini fundamentale, cu implicaþii pe plan ceremonial: