Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

122 FOLCLORla una dramaticã, balada atinge o notã eminamente liricã. Sentimentulsinistru al morþii este substituit cu imaginea unei morþi frumoase, însânul naturii. Moartea este conceputã sau imaginatã ca o prelungire avieþii anterioare a eroului.În alegoria moarte-nuntã, transcendentul este integrat unei viziunicosmice a cãrei perspectiva este anunþatã printr-un semn al morþii: „Lanunta mea / A cãzut o stea.” Apoi toate elementele care intervin – soareleºi luna, brazii, pãltinaºii, munþii, pãsãrile – sugereazã expansiuneacosmicã, senzaþia de înãlþime, desprinderea de mediul teluric.În felul acesta poemul îºi dezvãluie adâncimile de mit. Un mit generical confruntãrii dintre om ºi moarte, care îºi dezvãluie semnificaþiileprin metaforizarea unor scheme arhetipale ale neantizãrii.Contradicþia între integrarea teluricã ºi cea cosmicã sugereazã eternatragedie a fiinþei umane, care este o fiinþã finitã, dar care are sentimentulºi conºtiinþa infinitului.Aºa cum conchide profesorul ºi savantul Mihai Pop, „poemul mioriticreprezintã deci epicizarea unui mit, ale cãrui vechi valori sacre aufost depãºite de evoluþia conºtiinþei umane, dar care ºi-a conservat ºisublimat valorile estetice.” 101Pentru circulaþia valorilor în medii lingvistice ºi etnice diferite estedemn de remarcat faptul cã balada Mioriþa are ºi versiuni maghiare înTransilvania. 102 Gheorghe Vrabie consemneazã în cartea sa monumentalãconsacratã baladei populare româneºti cã „motivul Mioriþii a fostcunoscut ºi de populaþia maghiarã din Transilvania. În chiar epoca încare a fost descoperit de Russo-Alecsandri, a fost cules ºi de folcloriºtimaghiari, iar acum – în urmã – au fost descoperite un numãr destul demare ºi la secuii din pãrþile Caºinului ºi Trei Scaune ori la ceangãii dinjurul Bacãului (…) Românii ºi maghiarii trãind laolaltã, a fost firesc ca eisã preia unii de la alþii motive folclorice, pe care însã fiecare le-a dezvoltatdupã o tradiþie poeticã proprie.” 103 Putem presupune cã traducereaMioriþei în limba maghiarã, nefãcutã la comanda cuiva, a cunoscut unlung proces de elaborare, de ºlefuire, ca oricare altã creaþie originalã.101 Pop M. 1976. 329.102 Faragó J. 1977. 427; 442.103 Vrabie Gh. 1966. 274.