3. CARACTERE SPECIFICE ALE FOLCLORULUI 47Existã ºi o paternitate atribuitã <strong>de</strong> colectivitate: „Cântecul lui cutare;Hora, jocul lui cutare.” Aceste manifestãri au însã un caracter strict local,fiind limitate în spaþiu ºi timp, creaþiile respective rãmânând, în circuitulmai larg, anonime.3.5. Caracterul <strong>si</strong>ncreticPrin termenul <strong>de</strong> <strong>si</strong>ncretism se înþelege o stare <strong>de</strong> contopire ºi nediferenþierea unor elemente aparþinând unor domenii sau arte diferite. 61 Întratarea culturii populare trebuie sã vorbim, în primul rând, <strong>de</strong> <strong>si</strong>ncretismulestetic. Acest fenomen este specific <strong>si</strong>stemelor estetice oarecumautonome care funcþioneazã prin împletirea strânsã a formelor limbajelor<strong>de</strong> exprimare: oral, muzical, mimic, gestic etc.Apãrutã în contextul activitãþilor ºi practicilor <strong>de</strong> tot felul din copilãriaumanitãþii, creaþia oralã nu avea cum sã se realizeze in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>celelalte expre<strong>si</strong>i ale spiritualitãþii arhaice. Implicat al religiei, al magiei,al feluritelor ritualuri <strong>de</strong> familie, <strong>de</strong> clan, tribale, gentilice, era natural caea sã se <strong>de</strong>clare în corelaþie cu celelalte producþii <strong>de</strong> naturã artisticã aleomului preistoric. ªi astãzi, <strong>de</strong> altfel, împlinirile diferitelor domenii ale<strong>folclor</strong>ului se concretizeazã <strong>si</strong>ncretic.Poezia se transmite aproape tot<strong>de</strong>auna prin cântec sau joc, cântulvocal e frecvent însoþit <strong>de</strong> muzicã instrumentalã. Integrarea poeziei,muzicii, dansului, interpretãrii actoriceºti în spectacol e, în <strong>folclor</strong>, o<strong>si</strong>tuaþie tipicã. Aproape niciodatã, <strong>folclor</strong>ul poetic, cel muzical, coregraficsau <strong>de</strong> alt caracter nu se comunicã separat; fiecare dintre aceste modalitãþiapare în asociaþie mãcar cu încã una sau alta. Povestirea <strong>de</strong> basmesau legen<strong>de</strong> nu este condiþionatã <strong>de</strong> expunerea altor producþiuni, dar ºiea (ºi chiar <strong>de</strong>bitarea <strong>de</strong> snoave, anecdote, vorbe <strong>de</strong> duh, proverbe) pretin<strong>de</strong>un anume cadru, o atmosferã <strong>de</strong> tip mai mult sau mai puþin <strong>folclor</strong>ic.<strong>Folclor</strong>ul literar infantil e inclus în jocuri. Cât priveºte <strong>folclor</strong>ul oralpropriu datinilor ºi <strong>folclor</strong>ul magic, acestea sunt prin <strong>de</strong>finiþie pãrþi constitutiveinseparabile ale unor practici ºi ceremonii. Sincretismul þine <strong>de</strong>însãºi natura creaþiilor <strong>folclor</strong>ice.61 M.D.N.
48 FOLCLOR4. Coordonate structurale ale <strong>folclor</strong>ului literarAspectele care guverneazã fenomenologia faptelor <strong>de</strong> <strong>folclor</strong> (raportuldintre tradiþie ºi inovaþie, caracterul colectiv, oralitatea) imprimã poezieiºi prozei populare modalitãþi structurale ºi forme concrete proprii <strong>de</strong>realizare. Oralitatea <strong>de</strong>terminã existenþa pur virtualã a operei <strong>folclor</strong>ice,ca entitate, conservarea ei în memoria colectivã. Formele concrete suntdate <strong>de</strong> „actualizãri” ale acestei existenþe virtuale, prin interpretarea ei.Forma actualizatã este tot<strong>de</strong>auna o variantã în raport cu forma „virtualã”.Succe<strong>si</strong>unea actualizãrilor, <strong>de</strong>ci a variantelor, exercitã pre<strong>si</strong>uni asupraformei virtuale, <strong>de</strong>terminând evoluþia sa. 62Forma virtualã dominã formele actualizate printr-un repertoriu <strong>de</strong>tehnici ºi mijloace preelaborate, care imprimã literaturii populare unputernic caracter formalizat, aceasta fiind una din principalele ei proprietãþistructurale.4.1. Caracterul formalizat al literaturii populareCaracterul formalizat al literaturii populare are în ve<strong>de</strong>re, <strong>de</strong> fapt, un<strong>si</strong>stem <strong>de</strong> elemente corelate, un cod ce stã la baza comunicãrii literareorale.Ca în orice comunicare culturalã, limbajul, codul literaturii orale,implicã ordonarea pe diferite planuri a unei mari complexitãþi <strong>de</strong> fapte.Limbajul poetic oral ºi-a elaborat mo<strong>de</strong>le abstracte cu existenþã virtualã,asemãnãtoare mo<strong>de</strong>lelor limbii, cu ajutorul cãrora realizeazã comunicareaartisticã. Ca elemente ale codului oral, aceste mo<strong>de</strong>le capãtã valorisemantice proprii ºi sunt <strong>de</strong>codate potrivit consensului colectiv.4.1.1. Sistemul <strong>de</strong> ver<strong>si</strong>ficaþieÎn poezia popularã româneascã, un astfel <strong>de</strong> <strong>si</strong>stem mo<strong>de</strong>lat, <strong>de</strong> lacare nu se abate nici un creator popular, este <strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> ver<strong>si</strong>ficaþie.Versul, ca unitate <strong>de</strong> bazã, are însã o duratã relativ redusã, <strong>de</strong> cinci,ºase, ºapte ºi opt <strong>si</strong>labe, în care accentele metrice nu se suprapun cuaccentele cuvintelor din vorbirea curentã. Concordanþa dintre accentulmetric ºi accentul cuvântului este obligatorie numai în ultima grupãmetricã a versului. Aceastã grupã, marcând sfârºitul <strong>de</strong> vers, <strong>de</strong>limiteazã62 Pop M. 1976. 77.
- Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31 and 32: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 33 and 34: 34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84: 84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86: 86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88: 88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90: 90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92: 92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94: 94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96: 96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM