Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

5. CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR 97„Am doi bulgãraºi de auri: / Încotro îi arunc, / Acolo se duc.”„Am douã petre nestemate: / Încotro le arunc, / Acolo seduc.”„Doi luceferi, / Privesc lumea cu ei.”„Douã ape-aprinse / Sub douã pãduri întinse.”„Am doi berbeci: / Acum sunt în curte, / Acum sunt înmunþi.”„Am doi porumbei, / Toatã lumea s-oglindeºte-n ei.”„Am douã gheme de mãtase: / Aleargã pe dumbrava deasã /ªi seara vin iar acasã.”„Sunt doi fraþi gemeni: / Vor sã se vadã, / Dar un munte îidesparte.”„Am douã ferestre: / Dimineaþa se deschid / ªi seara seînchid.”Putem spune cã în cazul de faþã avem metafore metonimice, respectivcimilituri sinonimice.Aceeaºi imagine, dar cu metafore cu doi termeni, ne oferã ghicitorilepentru: „forma gurii,” „dinþii”:„Am o coºeriþã / plinã de oiþã.”„Am un oboraº / Plin de iepuraºi.”„Am un coteþ / Plin de lopeþi.”„Am un ºir de oase / Înºirate la fereastrã.”Nu toate ghicitorile se realizeazã prin metaforã. Unele sunt întrebãricu transfer metaforic vag sau inexistent:„Cine are urechi ºi nu aude? (Surdul).”„Ce vieþuitoare umblã dimineaþa în patru picioare / Laprânz în douã / ªi seara în trei? (Omul)”Altele sugereazã obiectul prin imitaþii onomatopeice:„F⺠/ F⺠/ Prin pãiº / Paci-paci / prin copaci (Coasã).”5.3. Epica popularãÎn folclor epicul cunoaºte douã forme fundamentale de manifestare:a) epica în prozã ºi b) epica versificatã ºi cântatã.Aceste douã modalitãþi reprezintã categorii de sine stãtãtoare, cudeterminãri istorice aparte, caractere proprii de conþinut, funcþie ºi structurã,moduri proprii de realizare ºi specii proprii. Linia de demarcaþiedintre ele nu este totuºi netã, mai ales din punct de vedere tematic (existãteme de basm pãtrunse în cântecul epic de facturã mai veche).