Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

136 FOLCLORteme au fost dezvoltate în variante noi prin cântecele de slugi, cântecelecelor plecaþi în America 113 , cântecele celor ce lucrau la pãdure, în minesau în fabricile ºi uzinele din oraºe.În lirica de dragoste sunt frecvente cântecele despre prejudecãþilesociale care îndrãgesc idealurile ºi nãzuinþele erotice, impregnate derevolta împotriva celor care îi despart „pe cei dragi.” Motivaþia psihologicãa opoziþiei dintre urât ºi dragoste este adeseori generatã de acestestãri conflictuale:„Dã-mã, maicã, dupã drag,Lasã-l în foc gãzduºag;Gãzduºagul s-a gãtaªi urâtul m-a mânca.” (D.C.S., 250)Dominat de aceste permanenþe tematice, lirismul popular este polarizat,aºadar, în jurul unor atitudini ºi stãri sufleteºti definitorii.Structurile imaginare ale lirismului folcloric sunt dominate, în plansincronic, de un orizont metaforic ce se relevã ca un sistem de analogiiîntre lumea fizicã ºi dinamica trãirilor interioare ale fiinþei umane, corelatecu contextele sociale care le motiveazã. Acest sistem, departe de a ficompus din fapte spontane ºi efemere, alcãtuieºte o structurã relativ stabilã,impusã nu numai prin tradiþie, ci ºi prin registrele fundamentale alepsihologiei etnice. În cântecele de dor ºi jale apare frecvent analogiaîntre omul bãtut de gânduri ºi frunza, pomul sau codrul bãtute de vânturi,semnificând stãri de deprimare meditativã.„ªi de jalea mea cea seacãToate lemnele se-apleacã;ªi de jalea mea cea mareToate lemnele se-ndoaie,Cu crengile la pãmântªi mã-ntreabã de ce plâng.” (F. A. I., 231)Spre a ilustra paralele folclorice, citãm o strofã dintr-un cântec liricmaghiar de jeluire:„Azhol én elmenyek,Még a fák es sírnak,Gyenge ágaikrólLevelek lehullnak.”În mod similar pot fi identificate ºi alte tipuri de analogii, precumdrumurile lungi pentru dor, cucul sau cântecul lui pentru despãrþire,113 În lb. maghiarã szolgadalok, amerikás dalok.