Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

7. LIMBAJUL POETIC-METAFORIC AL FOLCLORULUI 159„Un pom ofilit,Un pom cãtrãnit.” (Din Muntenia)O formã a paralelismului sinonimic este paralelismul numeral, încare douã versuri exprimã aceeaºi cantitate numericã:„De opt ori tot câte nouãÎmi fac ºaptezeci ºi douã…” (Din Transilvania)Repetiþia paralelisticã enumerativã:„C-am iubit un om frumosªi mi-am luat un ticãlosªi-am iubit un diemantª-am luat un blãstãmat.” (Din Muntenia)„Mã întreabã de cerceiCine-a dat banii pe ei?Cui i drag de ochii mei!ªi mã-ntreabã de mãrgeleCine-o dat banii pe ele?Cui i plac buzele mele!” (Din Banat)7.1.7. RimaRima nu e figurã de stil, dar este un element important al versificaþiei,joacã un rol deosebit în realizarea esteticã ºi formalizarea textuluiliric (cum am arãtat în capitolul Structuri compoziþionale).V. Jirmunski considerã cã „cel mai substanþial semn al rimei” este„funcþia ei compoziþionalã”, evidentã în poezia cultã, dar cu rosturi fundamentaleîn poezia popularã. 138Rima, ca repetare sonorã, este un element al instrumentaþiei (orchestraþiei)versului, dar are ºi funcþie compoziþionalã.Rima este o marcã a finalurilor de vers, este un atribut semnificatival poeziei.Rimele pot grupa versurile (la strofele de patru versuri) în succesiunealor, 1 cu 2 ºi 3 cu 4, dupã formula aa / bb, adicã dupã rime alãturate;în alternanþa lor, 1 cu 3 ºi 2 cu 4, adicã ab /ab – dupã rime încruciºateºi versul 1 poate rima cu 4, iar 2 cu 3, ab / ba adicã dupã rimeîmbrãþiºate.138 Îl citeazã Constantinescu N. 1973. 29.