Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial, de asemenea, a creat o situaþie de discontinuitateºi continuitate în viaþa ºi cercetarea folclorului. Nu ne vom opri,în mod distinct, asupra activitãþii unor personalitãþi, ci vom prezentasumar cadrul instituþional al cercetãrilor de folclor, care, fãrã îndoialã, afuncþionat datoritã unor personalitãþi de seamã, formate ºi afirmate înperioada interbelicã.De asemenea vom urmãri evoluþia orientãrilor noi privind cercetãrilede folclor ºi, schimbãrile ce au intervenit în viaþa folclorului, a culturiipopulare, în genere, datoritã mutaþiilor, transformãrilor economice,sociale, politice, culturale etc. petrecute în ultimii 50-60 de ani.Activitatea folcloristicã, cercetarea ºtiinþificã a folclorului în România,treptat-treptat s-a grupat în jurul a trei centre instituþionalizate: 1.Institutul de istorie literarã ºi folclor, condus de academicianul GeorgeCãlinescu (1899–1965), ºi a cãrui activitate ºtiinþificã este cuprinsã inperiodicul Studii ºi cercetãri de istorie literarã ºi folclor (a apãrut în 1952);2. Institutul de folclor, condus de Sabin Drãgoi ºi Mihai Pop cu a saRevistã de folclor (din 1956). Acest institut ºi-a modificat, ulterior, denumirea,numindu-se Institutul de etnografie ºi folclor ºi Revista de etnografieºi folclor; 3. Casa creaþiei populare.Un rol nelipsit de semnificaþie, atât în pregãtirea folcloriºtilor, cât ºiîn privinþa cercetãrii folclorului, l-au jucat facultãþile de filologie ale universitãþilordin Cluj, Iaºi ºi Bucureºti.Folcloristica, în condiþiile noi, nu putea fi limitatã numai la continuareatradiþiei. Folosind rezultatele folcloristicii româneºti ºi pe celestrãine, s-a desfãºurat un proces de clarificare a principiilor ºi metodelorprivind sensul nou al cercetãrilor de folclor.La Congresul Internaþional de Folclor, organizat în 1955 la Amsterdam,s-a recomandat sã se cuprindã sub denumirea de folclor numai culturapopularã spiritualã. Aceastã recomandare a fost împãrtãºitã ºi defolcloristica româneascã. Accentul cercetãrilor s-a mutat asupra faptuluiartistic ºi nu pe cel etnologic. Prin faptul artistic al folclorului se înþelegeintegrarea sincreticã a tuturor elementelor care concurã la realizareacreaþiei, a produsului folcloric: poezia, muzica, povestirea, jocul mimicºi gestic, dansul etc.În folcloristica modernã s-a reconsiderat ºi problema spaþiului demanifestare a folclorului ºi noua configuraþie socialã a populaþiei urbane ºirurale. Cercetãrile de folclor au fost ºi va trebui sã fie extinse ºi asupra centrelorurbane ºi migraþiei populaþiei – de naturã ºi motivaþii diferite: dezvoltareareþelei ºcolare, industrializarea (forþatã), aºa-zisa transformare