Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara

110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,La el se rãpãdªi latrã-a pustiuªi urlã-a morþiu 96Surparea nocturnã a zidului ridicat ziua, dezvãluirea misterului prinvis (de fapt printr-un glas), jertfirea unei fiinþe umane pentru a da trãinicieconstrucþiei sunt, la nivelul naraþiunii consecinþe ale conflictuluimitic primar. În variantele foarte vechi ale Mioriþei, conflictul dintre ciobanieste generat, de asemenea, de încãlcarea interdicþiei de a aduce ofemeie la stânã; prin moartea tânãrului cioban, nenorocirile care se potabate asupra turmei, din aceastã cauzã, sunt înlãturate.Prin structura lor ºi prin valorile estetice pe care le concentreazã însubstanþa lor, cele douã balade depãºesc cadrele eposului mitologic.În „Cântecul despre Vidros”, substanþa epicã se realizeazã într-uncadru real, oglindind relaþii între oameni. Un tânãr pescar cere tatãluisãu permisiunea de a pleca la pescuit, pentru ca, cu peºtele pe care îl vaprinde, sã-ºi pregãteascã nunta. Îngãduindu-i sã plece, tatãl îi comunicãinterdicþia de a pescui în apele Vidrosului. Pentru cã nu reuºeºte sã prindãmai nimic, tânãrul încalcã însã interdicþia, deznodãmântul fiind tragic:un peºte monstru care este prins în plasã rãstoarnã barca ºi pescariimor. Eroul ajunge singur la mal ºi rãmâne spânzurat într-un ciot de salcie,bãtut de vânturi. Prin toate elementele ei, balada þine de un strat foartevechi, relatând conflictul dintre un mod de viaþã patriarhal, care ºi-astabilit un sistem de reguli de convieþuire ºi interdicþii, ºi un tânãr temerarcare încalcã acest sistem.Funcþia formativã a baladei are un sens moralizator: tânãrul careîncalcã interdicþia reprezintã un model negativ de comportament care nupoate avea decât dezlegãri tragice. (Adam ºi Eva sunt primii care îºiîncalcã interdicþia dumnezeiascã, pentru care trebuie sã suporte consecinþaizgonirii. Sancþionarea lor este sancþionarea omenirii.)Balada marcheazã o încleºtare între om ºi naturã, în condiþiile încare omul a încãlcat limitele pe care natura i le impune. Aceste limitesunt promovate, apãrate de bãtrânul pescar. Vidra apare ca animal totemical „tribului” de pescari, animal a cãrui viaþã nu trebuie tulburatã.Mediul uman este confruntat deci cu o naturã superioarã lui. Forþeleacesteia întruchipate în fiinþe mitologice regleazã activitatea omului,impunându-i anumite limite.96 Vrabie Gh. 1966. 80.