1. CÂTEVA GÂNDURI PRELIMINARII 33diale <strong>de</strong> patinaj artistic, trofeele, <strong>de</strong> regulã sunt aduse <strong>de</strong> fete îmbrãcateîn portul popular reprezentativ al þãrii organizatoare. Sã ne gândim, <strong>de</strong>asemenea, la mulþimea festivalurilor <strong>folclor</strong>ice care se organizeazã însezonul estival în toate regiunile Europei. <strong>Folclor</strong>ul la aceste manifestãri<strong>de</strong>vine pur ºi <strong>si</strong>mplu spectacol, atracþie turisticã, în<strong>de</strong>pãrtat <strong>de</strong> mediulsocial ºi geografic, <strong>de</strong> purtãtorii autentici ai acestuia. Datoritã culturii<strong>folclor</strong>ice a apãrut ºi se extin<strong>de</strong> un nou tip <strong>de</strong> turism: etnoturismul saufolcturismul.Cre<strong>de</strong>m cã nu stãm <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a<strong>de</strong>vãr dacã spunem cã toate acesteasunt, pe <strong>de</strong> o parte, o replicã datã globalizãrii, iar pe <strong>de</strong> altã parte, suntun nou mod <strong>de</strong> autoreprezentare/prezentare, autorecomandare, <strong>de</strong> afiºarea i<strong>de</strong>ntitãþii naþionale, în noile condiþii. (Tot cu ocazia <strong>de</strong>filãrii sportivilor,la Sidney, s-au vãzut <strong>de</strong>legaþii sportive, într-un numãr surprinzãtor<strong>de</strong> mare, îmbrãcate în porturile lor populare, în locul uniformelor anumeconcepute pentru asemenea ocazii. Deºi în fruntea fiecãrei <strong>de</strong>legaþiise duce ºi o tãbliþã cu numele þãrii, totuºi se <strong>si</strong>mte nevoia ºi unui alt mod<strong>de</strong> exprimare, comunicare a i<strong>de</strong>ntitãþii naþionale.) Se pare cã din ce în cemai multe naþiuni, popoare vãd în <strong>folclor</strong>(ism), în cultura popularã oautenticã carte <strong>de</strong> vizitã atunci când au loc contacte internaþionale, nunumai sportive, ci ºi politice, diplomatice, ºtiinþifice etc. Buletinele <strong>de</strong>ºtiri a<strong>de</strong>seori ne informeazã, cu ocazia contactelor, întâlnirilor diplomatice<strong>de</strong> vârf, <strong>de</strong>spre spectacolele <strong>folclor</strong>ice prezentate, <strong>de</strong>spre întâmpinãricu reprize <strong>de</strong> dansuri ºi cântece. Scopul întâlnirilor, contactelor este, <strong>de</strong>altfel, economic, financiar, diplomatic, ºtiinþific. Cultura, aºadar, culturapopularã joacã un rol <strong>de</strong> „mediere diplomaticã” în relaþiile interstatale.Oricum, a câºtigat un statut în protocoalele diplomatice.Multe pavilioane naþionale (<strong>de</strong> ex. ale României ºi Ungariei), în cadrulExpoziþiei Mondiale <strong>de</strong> la Hannovra (2000) au fost inaugurate în prezenþaºefilor <strong>de</strong> state, politicienilor ºi diplomaþilor, cu spectacole <strong>folclor</strong>ice.Comi<strong>si</strong>a <strong>de</strong> stat finlan<strong>de</strong>zã, pregãtindu-ºi documentele <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare laUniunea Europeanã, a inclus un capitol aparte, consacrat culturii popularefinlan<strong>de</strong>ze. Savanþilor <strong>de</strong>semnaþi pentru Premiul Nobel, într-una dinzilele culturale ºi <strong>de</strong> agrement premergãtoare <strong>de</strong>cernãrii premiilor, li seprezintã cultura materialã ºi spiritualã popularã sue<strong>de</strong>zã.Aceste câteva exemple care se manifestã ºi la alte nivele (vezi contactelesatelor ºi oraºelor înfrãþite ajunse la modã în ultimul <strong>de</strong>ceniu),marcheazã noua <strong>de</strong>stinaþie, noul mesaj ºi statut al <strong>folclor</strong>ului în ipostazasa <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>ism (un termen cam ocolit <strong>de</strong> <strong>folclor</strong>istica româneascã), res-
34 FOLCLORpectiv profunda mutaþie ce a intervenit în viaþa culturii populare, începândcu a doua jumãtate a secolului al XX-lea.Schimbãrile ce intervin ºi vor interveni în viaþa <strong>folclor</strong>ului privesc<strong>de</strong>ci funcþia, conþinutul, tematica, structura, spaþiul ºi timpul <strong>de</strong> prezentarea creaþiilor. <strong>Folclor</strong>ul, ansamblul creaþiilor populare, ca forme <strong>de</strong>manifestare culturalã, spiritualã, artisticã a colectivitãþilor <strong>de</strong>terminabile,i<strong>de</strong>ntificabile geografic, etnic, antropologic a <strong>de</strong>venit mai mult unmod ºi instrument <strong>de</strong> manifestare a i<strong>de</strong>ntitãþii naþionale, <strong>de</strong> grup, <strong>de</strong>localitate, chiar un <strong>si</strong>mbol al acesteia.<strong>Folclor</strong>ul <strong>de</strong>ci nu rãmâne indiferent la schimbãrile vieþii sociale, culturale,ci capãtã în noile condiþii sociale, în mutaþiile structurale interne,naþionale, respectiv externe, internaþionale rosturi noi, iar schimbãrile<strong>de</strong> funcþie pot atrage dupã ele schimbãri <strong>de</strong> structurã ºi <strong>de</strong> fond.Noul statut, necunoscut înainte, al <strong>folclor</strong>ului, în care a pãºit în ultimele<strong>de</strong>cenii ale secolului anterior este marcat ºi <strong>de</strong> faptul cã a <strong>de</strong>venitnu numai un „bun <strong>de</strong> consum”, un „bun <strong>de</strong> reprezentare naþionalã”, darºi un „bun ocrotit” <strong>de</strong> forurile culturale internaþionale, asemenea plantelorºi animalelor ameninþate <strong>de</strong> dispariþie, monumentelor arhitecturale,colecþiilor muzeale etc.Demersurile fãcute <strong>de</strong> UNESCO sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> semnificative.Acest for specializat al O.N.U. a organizat consecutiv, începând din 1973,când Bolivia a ridicat pentru prima datã problema ocrotirii <strong>folclor</strong>ului,conferinþe, consfãtuiri, <strong>de</strong>zbateri care s-au finalizat în adoptarea unordocumente în acest sens. Dupã ce în 1988 are loc la Budapesta o consfãtuirepe tema ocrotirii creaþiilor <strong>folclor</strong>ice (Protection of Expres<strong>si</strong>ons ofFolklore), coroborat cu legile privind ocrotirea limbilor materne ºi a limbilorminoritãþilor naþionale, în 1989 se adoptã la Paris documentulRecomandare privind ocrotirea culturii tradiþionale ºi a <strong>folclor</strong>ului. Acestdocument a fost remis tuturor guvernelor.Ce motiveazã elaborarea ºi adoptarea documentelor <strong>de</strong> acest fel,împotriva cãror fenomene trebuie ocrotit <strong>folclor</strong>ul?Premisa <strong>de</strong> la care pornesc toate documentele adoptate <strong>de</strong> UNESCOeste aceea cã <strong>folclor</strong>ul este „o parte a moºtenirii culturale naþionale,” ulteriorcompletându-se cu i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> „moºtenire spiritualã” (intangible culturalheritage). S-a apreciat cã în ultimii ani ai secolului al XX-lea s-au <strong>de</strong>clan-ºat, pe plan mondial, douã procese sociale rivale: procesul globalizãriiatotcuprinzãtoare datoritã <strong>de</strong>zvoltãrii tehnicii ºi procesul <strong>de</strong> reevaluare aculturilor ºi tradiþiilor locale, recunoaºterea acestora în cadrul <strong>si</strong>stemuluibunurilor culturale. S-a recunoscut a<strong>de</strong>vãrul cã pãstrarea <strong>folclor</strong>ului susþi-
- Page 1 and 2: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 3 and 4: BALÁZS LAJOSFOLCLOR.NOÞIUNI GENER
- Page 5 and 6: CUPRINS1. De la descoperire pânã
- Page 7 and 8: CUPRINS 76. Reprezentarea spaþiulu
- Page 9 and 10: 10 FOLCLORAcest fenomen se întâmp
- Page 11 and 12: 12 FOLCLORW. J. Thoms, în decursul
- Page 13 and 14: 14 FOLCLORAtenþia exegeþilor se
- Page 15 and 16: 16 FOLCLORSe alcãtuiesc cataloage
- Page 17 and 18: 18 FOLCLORUn asemenea exemplu, nu l
- Page 19 and 20: 20 FOLCLORAlecsandri, în 1852, a t
- Page 21 and 22: 22 FOLCLORtatea reproducerii conþi
- Page 23 and 24: 24 FOLCLORºtiinþificã” ºi cer
- Page 25 and 26: 26 FOLCLORAl doilea rãzboi mondial
- Page 27 and 28: 28 FOLCLORîn oraºe pe cãi simila
- Page 29 and 30: 30 FOLCLORNoul statut al folclorulu
- Page 31: 32 FOLCLORtarã ºi academicã înc
- Page 35 and 36: 36 FOLCLORlui ºi obiectivã în ra
- Page 37 and 38: 38 FOLCLORîn opoziþie cu clasele
- Page 39 and 40: 40 FOLCLORDe fapt delimitarea într
- Page 41 and 42: 42 FOLCLORFolcloristica la rândul
- Page 43 and 44: 44 FOLCLORde dezvoltare social-cult
- Page 45 and 46: 46 FOLCLORantei scrise a unui fapt
- Page 47 and 48: 48 FOLCLOR4. Coordonate structurale
- Page 49 and 50: 50 FOLCLOR63 Roºianu N. 1973.19.
- Page 51 and 52: 52 FOLCLOR4.1.4.1. Paralelismul ana
- Page 53 and 54: 54 FOLCLORfi studiat separat, expri
- Page 55 and 56: 56 FOLCLORDin punct de vedere categ
- Page 57 and 58: 58 FOLCLORmaghiarii din Secuime, a
- Page 59 and 60: 60 FOLCLORModelul este particulariz
- Page 61 and 62: 62 FOLCLORSe poate întrevedea deci
- Page 63 and 64: 64 FOLCLORle vechi ale obiceiurilor
- Page 65 and 66: 66 FOLCLORle folclorist francez Arn
- Page 67 and 68: 68 FOLCLORPoezia propriu-zisã de u
- Page 69 and 70: 70 FOLCLORExaminat sub cele douã a
- Page 71 and 72: 72 FOLCLOREste o schiþã a unui un
- Page 73 and 74: 74 FOLCLORDe la fraþi, de la suror
- Page 75 and 76: 76 FOLCLORElsõ szavamot van akihez
- Page 77 and 78: 78 FOLCLORPentru sensibilizarea con
- Page 79 and 80: 80 FOLCLORPânã azi cu fetele,Mâi
- Page 81 and 82: 82 FOLCLORde femeile care cântau c
- Page 83 and 84:
84 FOLCLORCântecul redã apoi, în
- Page 85 and 86:
86 FOLCLORªi-s tot mese strânse,C
- Page 87 and 88:
88 FOLCLORLa acestea se adaugã un
- Page 89 and 90:
90 FOLCLOR5.2.1. Proverbe ºi zicã
- Page 91 and 92:
92 FOLCLORetc. Acestea sunt propozi
- Page 93 and 94:
94 FOLCLORProverbele apar ca forme
- Page 95 and 96:
96 FOLCLOROdatã aceastã funcþie
- Page 97 and 98:
98 FOLCLORProza popularã cuprinde
- Page 99 and 100:
100 FOLCLORPornind de la principii
- Page 101 and 102:
102 FOLCLORbile. Spre deosebire de
- Page 103 and 104:
104 FOLCLORUn alt aspect, mai compl
- Page 105 and 106:
106 FOLCLORpãdurii etc.). Dacã î
- Page 107 and 108:
108 FOLCLORbabil odatã cu normanzi
- Page 109 and 110:
110 FOLCLOR„Câinii cum îl vãd,
- Page 111 and 112:
112 FOLCLORmoarte, motiv cunoscut
- Page 113 and 114:
114 FOLCLOREpoca feudalã, care a f
- Page 115 and 116:
116 FOLCLOR„Cu turcii se-amesteca
- Page 117 and 118:
118 FOLCLORPortretul idealizat al h
- Page 119 and 120:
120 FOLCLORopinia lui G. Cãlinescu
- Page 121 and 122:
122 FOLCLORla una dramaticã, balad
- Page 123 and 124:
124 FOLCLORÎn 1871, lordul Leigh a
- Page 125 and 126:
126 FOLCLORDar geaba eraNoaptea se
- Page 127 and 128:
128 FOLCLORtism, pânã la o genera
- Page 129 and 130:
130 FOLCLORPentru doinã sunt tipic
- Page 131 and 132:
132 FOLCLORªi o replicã femininã
- Page 133 and 134:
134 FOLCLORªi-mi aduce dor ºi jel
- Page 135 and 136:
136 FOLCLORteme au fost dezvoltate
- Page 137 and 138:
138 FOLCLORspaþiului” este facto
- Page 139 and 140:
140 FOLCLORHotarul închide o lume
- Page 141 and 142:
142 FOLCLORIacã, am fost tânãrã
- Page 143 and 144:
144 FOLCLORPe fondul originar al tr
- Page 145 and 146:
146 FOLCLORVom parcurge, aºadar, c
- Page 147 and 148:
148 FOLCLORtabu. 133 Dar fiindcã r
- Page 149 and 150:
150 FOLCLORSânii au pricinuit mai
- Page 151 and 152:
152 FOLCLORCa luna de luminoasã,Ca
- Page 153 and 154:
154 FOLCLORTehnica de a reduce real
- Page 155 and 156:
156 FOLCLOR„Atunci mândrã, te-o
- Page 157 and 158:
158 FOLCLOR„Când m-ajunge, stau
- Page 159 and 160:
160 FOLCLORÎn cazul strofelor mai
- Page 161 and 162:
162 FOLCLORTu, mireasã, ce-ai scã
- Page 163 and 164:
164 FOLCLOR8. Simbolul în poezia p
- Page 165 and 166:
166 FOLCLOR8.2. Simboluri vegetale
- Page 167 and 168:
BIBLIOGRAFIExxx1966 Balade populare
- Page 169 and 170:
BIBLIOGRAFIE 171DENSUSIANU, Ovidiu1
- Page 171 and 172:
BIBLIOGRAFIE 173PAMFILE, Tudor1908
- Page 173 and 174:
A SAPIENTIA -ERDÉLYI MAGYAR TUDOM