Vol II.pdf

punctul 6.1.4.13. Ambalajul exterior din material plastic rigid trebuie să fie din polietilenă cu
densitate mare sau un alt material plastic comparabil. Partea superioară detaşabilă necesară
pentru acest tip de ambalaj poate totuşi să aibă forma unui capac.
6.1.4.21 Ambalaje combinate
Sunt aplicabile prescripţiile pertinente ale secţiunii 6.1.4 referitoare la ambalajele exterioare ce
trebuie utilizate.
NOTA: Pentru ambalajele interioare şi exterioare care trebuie să fie utilizate, vezi paragraful
referitor la instrucţiunile de ambalare pertinente din capitolul 4.1.
6.1.4.22 Ambalaje metalice uşoare
0A1 cu partea superioară nedetaşabilă
0A2 cu partea superioară detaşabilă
6.1.4.22.1 Foaia metalică pentru corp şi extremităţi trebuie să fie din oţel adecvat; grosimea acesteia
trebuie calculată în funcţie de capacitatea ambalajelor şi de utilizarea căreia îi sunt destinate.
6.1.4.22.2 Îmbinările trebuie sudate, asamblate cel puţin cu ajutorul unei agrafe duble, sau realizate printrun
procedeu ce garantează o rezistenţă şi o etanşeitate similare.
6.1.4.22.3 Acoperirile interioare, fie că sunt galvanizate, cositorite, lăcuite, etc, trebuie să fie rezistente şi
să adere în orice punct la oţel, inclusiv la dispozitivele de închidere.
6.1.4.22.4 Orificiile de încărcare, de golire şi de aerisire din corpul sau extremităţile ambalajelor cu partea
superioară nedetaşabilă (0A1) nu trebuie să depăşească 7 cm în diametru. Ambalajele prevăzute
cu orificii mai largi sunt considerate ca fiind de tipul cu partea superioară detaşabilă (0A2).
6.1.4.22.5 Dispozitivele de închidere ale ambalajelor cu partea superioară nedetaşabilă (0A1) trebuie să fie
de tip filetat sau să poată fi asigurate de către un dispozitiv filetat sau un alt tip de dispozitiv cel
puţin la fel de eficient. Dispozitivele de închidere ale ambalajelor cu partea superioară
detaşabilă (0A2) trebuie concepute şi realizate astfel încât să rămână închise şi ambalajele să
rămână etanşe în condiţiile normale de transport.
6.1.4.22.6 Capacitatea maximă a ambalajelor: 40 litri.
6.1.4.22.7 Masa netă maximă: 50 kg.
6.1.5 Prescripţii referitoare la încercările ambalajelor
6.1.5.1 Executarea şi repetarea încercărilor
6.1.5.1.1 Modelul tip al fiecărui ambalaj trebuie supus la încercările indicate la 6.1.5 conform
procedurilor stabilite de către autoritatea competentă care permite alocarea mărcii de către
autoritatea competentă care permite alocarea mărcii şi trebuie să fie aprobată de către autoritatea
competentă.
6.1.5.1.2 Înainte de a fi utilizat, fiecare model de ambalaj trebuie să treacă cu succes de încercările
stabilite în acest Capitol. Modelul tip al ambalajului este determinat de concepţia, dimensiunea,
materialul utilizat şi grosimea acestuia, modul de construcţie şi montare, însă poate de asemenea
să includă diverse tratamente de suprafaţă. Acesta înglobează, de asemenea ambalaje care nu
diferă de modelul tip decât prin înălţimea lor nominală redusă.
6.1.5.1.3 Încercările trebuie repetate pe eşantioane din producţie la intervale fixate de către autoritatea
competentă. Atunci când asemenea încercări sunt executate pe ambalaje din hârtie sau din
carton, pregătirea în condiţii ambiante este considerată drept echivalentă prescripţiilor de la
punctul 6.1.5.2.3.
6.1.5.1.4 Încercările trebuie, de asemenea, să fie repetate după fiecare modificare care afectează
concepţia, materialul sau modul de construcţie al unui ambalaj.
6.1.5.1.5 Autoritatea competentă poate permite încercarea selectivă a ambalajelor care nu diferă decât în
puncte neesenţiale faţă de un model tip deja încercat, de exemplu, ambalaje interioare cu
dimensiuni mai mici sau cu masă netă mai mică, şi ambalaje cum ar fi butoaiele, sacii şi cutiile
realizate cu una sau mai multe dimensiuni exterioare mai mici.
6.1.5.1.6 (Rezervat)
NOTĂ: Pentru condiţiile de adunare de diverse ambalaje interne într-un ambalaj extern şi
- 282 -