Vol II.pdf

prevăzut cu următoarele mărci:
(a)
simbolul ONU pentru ambalaje:
Acest simbol nu trebuie utilizat în alt scop decât în cel prin care se certifică faptul că
ambalajul corespunde cerinţelor relevante din Capitolul 6.1, 6.2, 6.3, 6.5 sau 6.6;
(b) codul ce desemnează tipul de ambalaj conform prescripţiilor de la punctul 6.1.2;
(c) menţiunea "CLASA 6.2";
(d)
(e)
(f)
(g)
ultimele două cifre ale anului de fabricare a ambalajului;
numele Statului care autorizează atribuirea mărcii, indicat prin semnul distinctiv prevăzut
pentru autovehicule în traficul internaţional 1 ;
numele fabricantului sau o altă marcă de identificare a ambalajului specificată de către
autoritatea competentă; şi
pentru ambalajele care satisfac prescripţiile de la punctul 6.3.5.1.6, litera "U", inserată
imediat după menţiunea vizată la punctul b) de mai sus.
6.3.4.3 Mărcile trebuie să fie aplicate în ordinea arătată în subparagrafele 6.3.4.2.(a)-(g); fiecare
element al marcării stipulate în aceste sub-paragrafe trebuie să fie separat în mod clar, exemplu,
printr-o bară sau spaţiu, astfel încât să poată fi identificat cu uşurinţă. Pentru exemple, a se
vedea 6.3.4.4.
Orice marcă suplimentară autorizată de către o autoritate competentă nu trebuie totuşi să
împiedice identificarea părţilor mărcii prescrise în 6.3.4.1.
6.3.4.4 Exemple de marcaj:
4G/CLASA 6.2/06
S/SP-9989-ERIKSSON
6.3.4.2 (a), (b), (c) şi (d)
6.3.4.2 (e) şi (f)
6.3.5 Prescripţii referitoare la încercările ambalajelor
6.3.5.1 Executarea şi frecvenţa testelor
6.3.5.1.1 Efectuarea şi periodicitatea încercărilor
6.3.5.1.1 Tipul de model al fiecărui ambalaj trebuie să fie încercat aşa cum este prevăzut în această
secţiune, în conformitate cu procedurile stabilite de către autoritatea competentă care permite
atribuirea mărcii şi trebuie să fie aprobată de această autoritate competentă.
6.3.5.1.2 Înainte de a fi utilizat, fiecare tip de model de ambalaj trebuie să treacă cu succes testele
stabilite în acest Capitol. Un tip de model de ambalaj este determinat prin concepţie,
dimensiune, material şi grosime, modul de construire şi fixare, însă el poate cuprinde diverse
tratamente de suprafaţă. De asemenea, acesta înglobează ambalajele care diferă de tipul de
model numai prin înălţimea lor nominală mai mică.
6.3.5.1.3 Încercările trebuie să fie repetate pe eşantioane de producţie la intervale stabilite de către
autoritatea competentă.
6.3.5.1.4 De asemenea, testele trebuie să fie repetate după fiecare schimbare care afectează concepţia,
materialul şi modul de construire a unui ambalaj.
6.3.5.1.5 Autoritatea competentă poate permite încercarea selectivă a ambalajelor care diferă numai în
aspecte minore faţă de un model deja încercat, de exemplu, ambalaje care conţin ambalaje
interioare de dimensiuni mai mici sau cu masă netă mai mică, sau ambalaje cum ar fi butoaiele
şi cutiile care au una sau mai multe dimensiuni exterioare uşor reduse.
6.3.5.1.6 Recipientele primare de toate tipurile pot fi asamblate într-un ambalaj secundar şi transportate
fără să fie supuse la încercări în ambalajul exterior rigid, în următoarele condiţii:
(a) ambalajul exterior rigid trebuie să fi trecut cu succes încercările la cădere prevăzute la
6.3.5.2.2, cu recipiente primare fragile (sticlă de exemplu);
1 Semne distincte pentru autovehiculele din circulaţia internaţională prevăzute prin Convenţia privind circulaţia rutieră de la
Viena (1968).
- 326 -