Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare

GRECIA 419697 – Documente (164), 1601-1700, emise de domnitori, clerici, boieri şi negustoridin Ţara Românească şi Moldova referitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi Protaton,la proprietăţile mănăstirilor închinate etc.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 43-123, nr. 8-161, p. 507-510, nr. 1058-1067.698 – Hrisov, 16 februarie 1603, prin care Ieremia Movilă, domnul Moldovei,întăreşte lui Ştefan Prăjescu, cămăraş al ocnelor de sare, moşia Agiudeni din judeţulRoman, lângă râul Siret. Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, 1055).Ref. şi reprod.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 492, nr. 16.4; V. Cândea, loc. cit.699 – Hrisov, 4 februarie 1665, prin care Radu Leon, domnul Ţării Româneşti,scuteşte de dări zece oameni ai mănăstirii Mihai-Vodă din Bucureşti închinată mănăstiriiSimonopetra. Pergament. Text în limba slavonă (Roumaniko archeio, nr. P 57).Ref. şi reprod.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 498, nr. 16.12; V. Cândea, loc. cit.700 – Hrisov, 21 februarie 1681, prin care Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, mitropolitul, episcopii şi Divanul acordă o serie de venituri mănăstiriiCotroceni, ctitoria domnitorului. Pergament de mari dimensiuni (146 x 33,6 cm), decoratcu miniaturi, cu stema Cantacuzinilor şi cu sigiliu în cutie de metal.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 99-100, nr. 121.701 – Hrisov, 15 octombrie 1682, prin care Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, închină tuturor aşezămintelor din Muntele Athos veniturile mănăstiriiCotroceni, cu toate averile sale. Pergament. 202 x 33,7 cm, caligrafie şi ornamentaţiede lux (în partea superioară, „Adormirea Maicii Domnului” între patru îngeri, însemneheraldice), în aur şi culori, sigiliu în cutie de metal (nr. 1106).Ref.: Charalampos Gasparīs, Archeio Prōtatou. Epitomes metavyzantinōn eggrafōn,Atena, 1991, p. 270-271; Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 102-103, nr. 128.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 248-255.Reprod.: Kriton Chrysochoïdīs, Ellīnika eggrafa, în Thīsauroi tou Agiou Orous, p. 463,nr. 13.46 (fragmente).702 – Hrisov, 1682, prin care Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,menţionează regulile cu privire la funcţionarea mănăstirii Cotroceni, ctitoria sa. Pergamentde mari dimensiuni (231 x 32,9 cm), ornat cu miniaturi şi cu sigiliu în cutie de metal.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 163-164, nr. 129.703 – Hrisov, 10 februarie 1683, prin care Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, acordă mănăstirii Cotroceni, ctitoria sa, o serie de sate. Pergament de maridimensiuni (231 x 32,9 cm), ornat cu miniaturi, cu sigiliu în cutie de metal.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 105-106, nr. 130.704 – Documente (511), 1701-1800, emise de domnitori, autorităţi ecleziastice şilaice, boieri şi negustori din Ţara Românească şi Moldova, referitoare la relaţiile dintreŢările Române şi Protaton, la proprietăţile mănăstirilor închinate etc.Ref.: Marinescu, Archeio Prōtatou, p. 123-343, nr. 163-655; p. 510-513, nr. 1068-1076.705 – Hrisov, 18 februarie 1714, prin care Ştefan Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, întăreşte mănăstirii Cotroceni, daniile pe care i le-a făcut Şerban Cantacuzino,