Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare

462 GRECIAtou pseudolatinismou tīs Ellados, scris pentru Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti(1793-1796, 1799-1801) (ms. 720).Ref.: Lambros, II, p. 419-420, nr. 6227, 13 şi 17.CR1053 – Žitie [...] Starca Paisija, Mănăstirea Neamţ, 1836.Ref. şi reprod.: A.E. Tachiaos, The Revival of Byzantine Mysticism among Slavs andRomanians in the XVIII th Century. Texts relating to the Life and Activity of PaisyVelichkovsky (1722-1794), Thessaloniki, 1986, p. 151-255.A1054 – Văl liturgic, atelier Moldova, sfârşitul sec. XV. 48 x 51 cm. Broderie pemătase, cu fir de aur şi argint, reprezentând scena „Împărtăşirea Apostolilor”.Ref.: Kondakov, Pamjatniki, p. 248-250; V. Vătăşianu, L’Arte bizantine in Romania. Iricami liturgici, Roma, 1945, p. 19; Rep. Ştefan cel Mare, p. 334; Bodogae, Athos, p.294; Turdeanu, La broderie religieuse, p. 35; G. Millet, Hélène des Ylouses, Broderiesreligieuses de style byzantin, Paris, 1947, p. 82-84; P.Ş. Năsturel, Dix contributionsroumano-athonites, XIV e -XVI e siècles (BBRF, s.n., 12, 1985, p. 17-20).Reprod.: Kondakov, Pamjatniki, p. 249, fig. 91; G. Millet, Hélène de Ylouses, op. cit., pl.CLXVII, CLXIX.1055 – Chivot de argint, 1796, dăruit de Alexandru Callimachi, domnul Moldovei;în interior, relicvariul de argint donat în 1751 de doamna Sultana Racoviţă (inscripţie înlimba greacă) pentru capul Sf. Pantelimon, ferecat în aur de aceeaşi donatoare.Ref.: Uspenski, Istorija Afona, III/1, p. 352; Bogdan, Daniile, p. 31.1056 – Mănăstirea Pantelimon, gravură din 1836, reprezentând şi pe ScarlatCallimachi, domn al Moldovei, ca nou ctitor al mănăstirii.Ref.: Beza, Urme, p. 59; Bogdan, Daniile, 31.Reprod.: B. A. R., foto; Beza, Urme, p. 51; A.E. Tachiaos, op. cit. (în frontispiciu).MONĪ AGIOU PAULOU(Mănăstirea Sf. Pavel)AM1057 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVI-XIX prin danii româneşti de la Ştefancel Mare (circa 1500), boierii Craioveşti (1501), Neagoe Basarab şi fiul său Theodosie(1521-1522), Radu Paisie (circa 1536-1545), Radu Mihnea (1617-1618), Ştefan Petriceicu(1623), Matei Basarab, Vasile Lupu (1635), Eustratie Dabija (1662-1663), Miron Costin(1664), Gheorghe Duca (1668, 1678), Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu (1689,1694), Nicolae Mavrocordat (1711-1716), Mihail Racoviţă (1726), Constantin Racoviţă(1752), Matei Ghica (1755), Alexandru Ipsilanti (1779, 1797), Alexandru Moruzi (1793)şi din veniturile mănăstirilor închinate Jitianu – Dolj, Todireni – Burdujeni – Suceava şi abisericii Sf. Dumitru din Galaţi.