Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare

502 GRECIAMillet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 282; Iorga, Athos, p. 489; Fritz Fichtner, op. cit.,p. 47; Bodogae, Athos, p. 136-142; Moisescu, Contribuţia, p. 249-250.Reprod.: G. Balş, op. cit., p. 12, fig. 16; Cândea – Simionescu, Athos, p. [77]; idem,Prezenţe româneşti, IV, p. 188, fig. 211 (turnul cu ceas).1339 – Turla bisericii Adormirea Maicii Domnului, construită de Neagoe Basarab(1513), pictura murală executată cu cheltuiala lui Mihnea Turcitul, domnul ŢăriiRomâneşti, reprezentat împreună cu fiul său, Radu, în tabloul votiv din naos şi pe o uşăbatantă din biserică (sfârşitul sec. XVI), tâmpla şi reparaţii la pridvor (1614), efectuate dindanii româneşti.Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 232; Iorga, Athos, p. 489; Beza, Urme, p.54; Bodogae, Athos, p. 142; Bogdan, Daniile, p. 17-18; A. Xyngopoulos, Portraitsinédits de deux voivodes valaques, în Actes du XIV e Congrès international des étudesbyzantines, Bucarest, 6-12, Septembre, 1971, II, Buc., 1975, p. 647-649; Marinescu,Archeio Ivīrōn, I, p. 21.Reprod.: G. Balş, Notiţă despre arhitectura Sfântului Munte (BCMI, 6, 1913, p. 14, fig.19); Beza, Urme, p. 43; A. Xyngopoulos, loc. cit.; Cândea – Simionescu, Athos, p.[79]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 189, fig. 212; Marinescu, Archeio Ivīrōn, II, p.469-470, il. 62-63.1340 – Patrafir, din anii 1620-1630, lucrat din porunca Irinei Minetti, sora doamneiArghira, soţia lui Radu Mihnea. Inscripţia conţinând numele donatoarei în limba greacă.Ref. şi publ.: Eleni Vlachopoulou-Karabia, Holy Monastery of Iveron. Gold embroideries,Athos, 1998, p. 77-80, planşe la p. 81-82; Constantin Rezachevici, Petre Ş. Năsturel,Un patrafir de la mănăstirea Ivirilor şi neamul doamnei lui Radu Mihnea (SMIM,14, 2006, p. 111-120).1341 – Pictura murală a bisericii Sf. Fecioară Portaitissa, 1680-1683, executată cucheltuiala domnului Şerban Cantacuzino. În naos: tablou votiv cu pisanie, reprezentând peŞerban Cantacuzino şi o fiică (?), Anastasia, nemenţionată în genealogii; portret (frescă)al lui Teofan, mitropolitul Moldovei.Ref.: G. Smyrnakis, op. cit., p. 470; Cosmas Vlahos, op. cit., p. 202; Millet – Pargoire– Petit, Recueil, nr. 264; Iorga, Athos, p. 495; Beza, Urme, p. 52; Bodogae, Athos,p. 143; E. Turdeanu, Un portrait de Şerban Cantacuzino, prince de Valachie aumonastère d’Iviron au Mont Athos (RER, 15, 1975, p. 211-213); Marinescu, ArcheioIvīrōn, I, p. 21.Reprod.: Beza, op. cit., p. 43 (portretul lui Teofan); Marinescu, Archeio Ivīrōn, II, p. 474,il. 67 (portretul lui Şerban Cantacuzino); p. 476, il. 69 (portretul lui Teofan).1342 – Paraclisul Sf. Nicolae, renovat în 1737 de Visarion, fost egumen al mănăstiriiRadu Vodă din Bucureşti.Ref.: Gedeon, Athos, p. 179; Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 259; Bodogae,Athos, p. 53.1343 – Chilia părintelui Zosima, Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, cumpărată în 1897,aşezământ locuit de vieţuitori români până în 1960.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 274-275; Bălan, Mărturii,p. 366, 388.