Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare

424 GRECIARareş şi doamna Elena, între 1547-1548, conform inscripţiei şi tabloului votiv, care-ireprezintă pe cei doi donatori; alte renovări: 1553, Alexandru Lăpuşneanu, iconostasul,circa 1560, Ruxandra Lăpuşneanu, reprezentată în tabloul votiv alături de AlexandruLăpuşneanu şi fiii Bogdan şi Constantin; 1647, din donaţiile lui Matei Basarab.Ref.: H. Brockhaus, Die Kunst in den Athos-Klöstern, Leipzig, 1891, p. 284-285; Millet– Pargoire – Petit, Recueil, nr. 458; Iorga, Athos, p. 479; idem, Portretele domnilornoştri la Muntele Athos (ARMSI, s. III, t. 9, 1928, p. 23-24); Stoica Nicolaescu,op. cit., p. 3-5; Beza, Urme, p. 58; Turdeanu, Legăturile româneşti, p. 76; Bogdan,Daniile, p. 26; Bodogae, Athos, p. 163-167; Moisescu, Contribuţia, p. 251; Thesauroi,I, p. 41; Sotiris Kadas, Mount Athos, Atena, 1980, p. 63-66.Reprod.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, pl. VII, nr. 2; Millet, Monuments de l’Athos,p. 204, fig. 1-2; F. Fichtner, Die Wandmalereien der Athosklöstern, Berlin, 1931,fig. 18; N. Iorga, Portretele..., fig. 2; Pippidi, Tradiţia politică, p. 131; Cândea –Simionescu, Athos, p. [46-54] (Petru şi Elena Rareş, familia Lăpuşneanu); idem,Prezenţe româneşti, IV, p. 180, fig. 199 (doamna Ruxandra); p. 181, fig. 201 (PetruRareş).732 – Turn de apărare (h 25 m, 4 etaje, la primul etaj: bibliotecă) şi apeduct, construiteîn 1519-1520 de Neagoe Basarab, conform inscripţiei în limba greacă.Ref.: Millet – Pargoire – Petit, Recueil, nr. 494; Iorga, Athos, p. 473; Stoica Nicolaescu, op.cit., p. 3; Bodogae, Athos, p. 163; Năsturel, Athos, p. 145.Reprod.: Beza, Urme, p. 58; F. Dölger, G. Weigand, A. Deindl, Mönchsland Athos,München, 1943, p. 89; F. Conti, Le Mont Athos, [Paris, 1980], p. 6; Cândea –Simionescu, Athos, p. [47]; idem, Prezenţe româneşti, IV, p. 184, fig. 206.733 – Trapeza construită şi zugrăvită de Petru Rareş şi doamna Elena. Pictură înstil cretan, de zugravul Zorz, conform inscripţiei din 1547-1548. Renovată şi mărită deRuxandra Lăpuşneanu, a doua jumătate a sec. XVI.Ref.: H. Brockhaus, op. cit., p. 285; Iorga, Athos, p. 484; Stoica Nicolaescu, op. cit., p.7; Bodogae, Athos, p. 165; Juliette Renaud, Le cycle de l’Apocalypse de Dionysiou,Paris, 1943.Reprod.: ibidem, pl. 1-24; Cândea – Simionescu, Athos, p. [48-49], 51.734 – Bolniţă construită din donaţia doamnei Ruxandra Lăpuşneanu, circa 1560.Paraclisul aferent, cu hramul Tuturor Sfinţilor, a fost zugrăvit în 1610 de Daniel şiMercurie, cu cheltuiala călugărului Gherasim de la Dionisiu, identificat drept un fostepiscop de Rădăuţi, călugărit în acest aşezământ.Ref.: Gedeon, Athos, p. 181; Gherasimos Smyrnakis, To Agion Oros, Atena, 1903, p.308; Iorga, Athos, p. 484; Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 7; Bodogae, Athos, p. 165;Archim. Gabriel, Ī en Agio Orei iera monī tou Agiou Dionysiou, Atena, 1959, p. 174(episcopul Gheorghe); Năsturel, Athos, p. 157 (episcopul Ioan).735 – Paraclisul Sfinţilor Anarghiri, construit cu cheltuiala episcopului de Roman,Macarie, către jumătatea sec. XVI. Inscripţie în limba greacă.Ref.: Pl. Theocharidīs, Paratīrīseis stīn oikodomikī istoria kai tīn ochyrōsī tīs M. DionysiouAg. Orous kata to 16. aiōna („Makedonika”, 22, 1982, p. 445, n. 5); Năsturel, Athos,p. 153.