Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare

580 GRECIA1993 – Chilia Sf. Ioan Botezătorul, a doua jumătate a sec. XIX, locuită de vieţuitoriromâni până în sec. XX.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 368, 392.1994 – Chilia Sf. Nicolae de la Iufta, a doua jumătate a sec. XIX, fost aşezământromânesc. Biserica Sf. Gheorghe a fost cumpărată de călugărul român Calist, în 1906.Ref.: Moisescu, Contribuţia, p. 274; Bălan, Mărturii, p. 369.1995 – Chilia părintelui Teodosie, Sf. Ipatie, locuită de vieţuitori români începânddin 1856, până în prezent.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Beza, Urme, p. 50; D. Veştemeanu, Monahii români înAthos („Revista teologică”, 28, 1938, p. 111); Bodogae, Athos, p. 127; Moisescu,Contribuţia, p. 273; Bălan, Mărturii, p. 388, 392.1996 – Chilia părintelui Ilie Vulpe Colciu, Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, cumpăratăîn 1894, aşezământ românesc până în prezent.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 273; Bălan, Mărturii, p. 388, 392.1997 – Chilia părintelui Calist, Sf. Nicolae, sec. XIX, fost aşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 389.1998 – Chilia părintelui Mihail Bulugeanu, Adormirea Maicii Domnului, cumpăratăla sfârşitul sec. XIX, fost aşezământ românesc.Ref.: Ieroshim. Serafim, p. 46; Arhim. Nifon, p. 15-20; Moisescu, Contribuţia, p. 275;Bălan, Mărturii, p. 38.1999 – Chilia părintelui Gavril, Sf. Gheorghe, cumpărată de la sfârşitul sec. XIX,aşezământ românesc până în sec. XX.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 388, 392.2000 – Chilia părintelui Ghimnazie, Sf. Pantelimon, cumpărată la sfârşitul sec. XIX,fost aşezământ românesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 389.2001 – Chilia părintelui Nicodim, cumpărată la sfârşitul sec. XIX, fost aşezământromânesc.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 389.2002 – Chilia Izvorul Tămăduirii, cumpărată în 1906 de Evloghie Bulgăr. Aşezământlocuit de vieţuitori români.Ref.: Moisescu, Contribuţia, p. 274.2003 – Sihăstria Calimiţa, aşezământ cu 6 colibe, locuită de la începutul sec. XIX devieţuitori români.Ref.: Arhim. Nifon, p. 15-20; Bălan, Mărturii, p. 369, 389.DOC2004 – Hrisov din 24 iulie 1428, de la Alexandru cel Bun, domnul Moldovei. Text înlimba slavonă cu două copii.Ref.: Florin Marinescu, To roumaniko archeio, în Monī Vatopaidiou, II, p. 621.