Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC

5. Tudur Vianu, Estetica, Bucureşti, Editura Orizonturi p. 99.
6. Tudor Vianu op. cit. p 102.
7. Tudor Vianu respinge orientarea exclusivistă a culturii române în sensul unui
autohtonism reducţionist (Filozofia culturii, 1943, 1944), considerând necesară contaminarea
acesteia cu diferite cercuri de cultură, mai ales occidentale. În aceeaşi
perioadă, problematica noilor orientări culturale, era dezbătută şi de către Eugen Lovinescu
în Istoria civilizaţiei române moderne (1924-1925) precum şi de către Lucian
Blaga în Trilogia culturii: Orizont şi stil, Spaţiul mioritic, Geneza metaforei şi sensul
culturii, Fundaţia regală pentru cultură şi artă, Bucureşti, 1944, precum şi în teoria
epocii creatoare de eon.
8. În interiorul fiecărei culturi, considera Tudor Vianu în op. cit. sunt active la un
moment istoric mai multe grupuri sociale, situate la grade foarte diferite de evoluţie
culturală. Această heterogenitate impune cunoaşterea şi înţelegerea unor culturi diferite,
în funcţie de afinităţile fiecărui grup social, de gradul său de evoluţie, de puterea
sa de înţelegere, de nevoile sale sociale.
9. Ibid. p.97.
10. Tudor Vianu în Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observaţia conştiinţei,
în Studii de filozofia culturii, Eminescu, 1982.
11. Tudor Vianu Estetica, Bucureşti, Editura Orizonturi.
12.Tudor Vianu op. cit.
13. Înţeleasă în conformitate cu Carl Gustav Jung, Opere complete, vol. 9. Arhetipurile
şi inconştientul colectiv, Editura Universitas, 1976, şi Gilbert Durant, Structurile
antropologice ale imaginarului, Bucureşti, Editura Univers, 1977, ca grilă de lectură
a mentalului colectiv.
14.Tudor Vianu op. cit.
Ex Ponto nr.3, 2010
96