Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC

turnuri interioare 8 . Cercetările arheologice executate la graniţele fostului Impreriu
Roman, de pe Rin şi Dunăre, ne arată că în afara castrului de legiune,
exemplu ce se întâlneşte şi la Durostorum, se localizează şi două structuri
civile care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor pe lângă tabăra legionară 9 .
Prima se întâlneşte în imediata apropiere a lagărului sau canabae, iar cea
de-a a doua se află la 2,5 – 3 kilometri – vicus 10 , la est de cetate, care la un
moment dat va obţine statutul de municipium. 11
Numele de Durostorum a provocat de-a lungul timpului multe polemici
între lingvişti şi istorici, el este de rezonanţă indo-europeană 12 . Asupra lui s-au
emis mai multe ipoteze, cum că ar fi de origine tracă, celtică sau latino-celtică.
În limba latina verbul duro înseamnă „a întări”, iar adjectivul durus înseamnă
„puternic”, „tare”. În limba celtică ar însemna acelaşi lucru. 13 De exemplu, în
Gallia avem menţionate aşezări celtice cu numele de Durocortorum 14 sau
Durobrivae 15 . A doua parte a cuvântului - στυρον - στουρα - στορος, după
unii cercetători ar fi de origine tracă. Totuşi ipoteza îmbrăţişată de cei mai
mulţi cercetători este că numele ar fi de origine celtică şi s-ar putea traduce
prin „fortăreaţă” sau „fortăreaţa de pe colina abruptă” 16 . Lucru ce ar presupune
existenţa unei aşezări getice fortificate, anterioare venirii romane, pe
undeva pe dealurile de lângă Silistra 17 . Ipoteza că numele ar fi de rezonanţă
celtică, mai are în favoarea ei şi faptul că în secolul al III –lea a.Chr. celţii au
întemeiat trei oraşe-cetate, două pe teritoriul Dobrogei de astăzi, Arrubium,
Noviodunum, şi unul dincolo de Dunăre, Aliobrix. 18
Odată cu pătrunderea romanilor la Dunărea de Jos şi completa integrare
a Dobrogei în sistemul provincial al Moesiei, sub domnia împăratului Vespasian
(69-79 p.Chr.), întărirea limes-ul acestei părţi a imperiului era vitală. Pe
perioada dinastiei Flaviilor până la împăratul Traian, la Durostorum se pare
că a funcţionat un castru de trupă auxiliară, în care se presupune că ar fi
staţionat cohors II Flavia Brittonum equitata, cohors II Gallorum sau cohors
I Hispanorum. 19 În timpul războiului civil dinaintea împăratului Vespasian,
în drumul ei spre Peninsula Italică, legio III Galica a mărşăluit de-a lungul
Dunării şi nu este exclus să fi trecut şi prin zona ce ne interesează pe noi 20 .
Primul izvor antic ce menţionează la Durostorum o unitate militară, atestată
arheologic – Legio XI Claudia – este „Itinerarium Antonini”, întocmit în a doua
jumătate a secolului al III-lea. 21 Deocamdată avem informaţii prea puţine legate
de evenimentele dinaintea venirii legiunii a XI-a. Ipoteza unui castru de trupă
auxiliară rămâne valabilă, întrucât cea mai timpurie inscripţie descoperită la
Durostorum, în care este atestat un militar, este cea a veteranului Caius Iulius
Apollinaris: „C(aius) Iul(ius) Apo[llinaris]/ ex tess[erario]… / v(eteranus),
e(ques) R(omanus) p(rimi) p(ilaris) …/ militavit an[nis …/ vixit ann[is … / sibi
et Valeriae …/ nae uxo[ri … / posuit.” 22
În toamna anului 101 p.Chr. când a început ofensiva romanilor către nordul
Dunării, împotriva dacilor şi a aliaţilor acestora, Decebal, conducătorul dacilor,
răspunde printr-o contraofensivă în provincia Moesia Inferior. Acest fapt îl va
determina pe împăratul Traian, ca măsură de precauţie, să aducă în limesul
danubian legiunea a XI-a Claudia pia fidelis, care mai întâi va staţiona la
Oescus şi la Novae, pe perioada celor două războaie; apoi, în anul 105-106
p.Chr., a fost mutată definitiv la Durostorum, unde va staţiona până la sfârşitul
antichităţii. De acum încolo legiunea va fi în strânsă legătura cu castrul şi cu
aşezările civile ce se vor dezvolta în jurul acestuia.
În anul 170 p.Chr. este cunoscută invazia costobocilor sau a dacilor liberi,
care fiind ispitiţi de slaba apărare a frontierei romane şi a bogăţiilor din imperiu,
Ex Ponto nr.3, 2010
181