Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC
Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC
Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Ex Ponto nr.3, <strong>2010</strong><br />
164<br />
citit?!)... Începând din 1929 („God Velikovo Pereloma” - Anul Marii Cotituri,<br />
al colectivizării forţate, în urma căreia au murit circa şase milioane de aşazişi<br />
kulaci), Pilniak devine, de fapt, un mort civil. Nu trăieşte, i se permite să<br />
trăiască. Nu este încă arestat - dar nu este nici liber. Între timp, „organele”,<br />
care nu uită şi nu iartă nimic, îi alcătuiesc un dosar cuprinzător, completat,<br />
surprinzător, cu documente din... Spania. Lucrurile sunt prea interesante ca<br />
să nu fie relatate: în 1936, în Spania se declanşează războiul civil, la care<br />
sovietele iau parte activ.<br />
Este momentul ca Stalin să termine, o dată pentru totdeauna, cu POUM<br />
(Partido Obrero de Unificacion Marxista), concurent temut al Partidului Comunist<br />
Spaniol, de obedienţă stalinistă. Nu era vorba numai de eliminarea unui<br />
competitor politic. Liderul POUM, Andres Nin, fusese secretarul particular al lui<br />
Troţki la Moscova. Tătucul de la Kremlin nu ratează ocazia de a-l distruge pe<br />
fidelul marelui său duşman astfel încât elemente ale NKVD îl capturează pe<br />
Nin, îl torturează ajungând până la a- l jupui de viu, apoi fac să circule zvonul<br />
că a fost ucis de „fascişti”. Printre hârtiile lui Nin au fost găsite scrisori ale lui<br />
Pilniak în care apărea numele ziaristului Victor Serge troţkist. Conspiraţie<br />
internaţională în toată regula: de la Barcelona în Urali, cum zice Şentalinski.<br />
Pilniak a fost arestat şi i s-au aplicat „tratamentele” rezultate din luminoasa<br />
filozofie a lui Ejov şi Beria (care „obişnuia să spună: daţi-mi pe cine vreţi şi, în<br />
24 de ore, îl fac să recunoască faptul că e spion britanic”). Arestarea a avut<br />
loc la <strong>28</strong> octombrie 1937, zi în care fiul soţilor Pilniak împlinea 3 ani, cu care<br />
prilej vecinul, Boris Pastemak, venise să-şi felicite ... În speranţa că anchetatorii<br />
îi vor lăsa în viaţă, arestatul „recunoaşte” tot ce se cere: că are prieteni<br />
troţkişti, că s-a întâlnit în secret cu Andre Gide, că a spionat pentru japonezi,<br />
că, în loc să lupte cu duşmanii revoluţiei, scria nuvele ...<br />
Procesele-verbale de la Lubianka au păstrat numele anchetatorilor: Roizman<br />
şi Jurbenko. Strădaniile acestora vor reuşi să-I “convingă” pe Pilniak că<br />
ar fi participat la plănuirea unui atentat contra lui Stalin însuşi! La 20 aprilie<br />
1937, Pilniak a fost judecat de un tribunal militar compus din faimosul Ulrich,<br />
asesorii Zarianov şi Jdan şi secretarul Batner. Pe rechizitoriu figurează şi<br />
semnătura lui Vîşinski, procuror general. Procesul a durat 15 ( cincisprezece)<br />
minute. Sentinţa: moarte prin împuşcare. „Sentinţă definitivă, rară posibilitate<br />
de recurs”. A doua zi, 21 aprilie 1937, scriitorul Boris Pilniak, de reputaţie<br />
internaţională, cunoscut în America, Franţa, Japonia, a fost împuşcat în<br />
ceafă, metoda clasică de ucidere a NKVD, folosită şi la Katyn. Cărţile sale<br />
au fost retrase din librării şi biblioteci şi n-au reapărut decât în 1976, la 20<br />
de ani de la reabilitarea din timpul lui Hruşciov. Milioane de oameni au fost<br />
împiedicaţi, astfel, să le citească. Manuscrisele confiscate la percheziţia din<br />
timpul arestării au fost distruse. Punctul final la rom<strong>anul</strong> confiscat de NKVD<br />
şi dispărut în tainiţele Lubiankăi, remarcă, cu amărăciune, Vitali Şentalinski,<br />
a fost glonţul.<br />
Destinul Poetului neconformist: groapa comună<br />
În noaptea de 16 spre 17 mai 1934 agenţii GPU au bătut în uşa apartamentului<br />
26 din blocul de la adresa moscovită a poetului Ossip Mandelstam:<br />
str. Naştşokin 5. „În ajunul nefericitei nopţi, Ana Ahmatova, poetă şi prietenă<br />
fidelă, sosi din Leningrad la Ossip Emilievici. Acesta n-avea nimic să-i ofere.<br />
Se duse prin vecini şi veni cu prada: un ou tare. Nu avuseseră timp să-l mănânce<br />
căci stătură de vorbă. Pâinea împărţită era de ordin spiritual. În timpul