Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC

Ex Ponto nr.3, 2010
se personalitatea ştiinţifică a lui Cornelia Bodea (1916-2010), Virgil
Cândea (1927-2007), Alexandru Elian (1910-1998), Valentin Al. Georgescu
(1998-1995), Dinu C. Giurescu (n. 1927), Maria Holban (1901-1991) Camil
Mureşanu (n. 1927), Şerban Papacostea (n. 1928), Gheorghe Platon
(1926-2006), Pompiliu Teodor (1930-2001). În anii ce vor urma vor fi aleşi
şi alţi membri (Zsigmond Pál Jakó /1916-2008/, membru de onoare: ales în
1996; Ion Barnea /1913-2004/, membru de onoare: ales în 1999). Astăzi, ei
sunt următorii: Mihai Bărbulescu (membru corespondent /m.c./: 2010), Dan
Berindei (membru titular: 1992 /m.c.: 1991/), Florin Constantiniu (titular: 2006
/m.c.: 1999), Nicolae Edroiu (m.c.: 1999), Dinu C. Giurescu (titular: 2001
/m.c.: 1990), Camil Bujor Mureşanu (titular: 2000 /m.c.: 1990/), Paul Helmut
Niedermaier (m.c.: 2001), Şerban Papacostea (m.c.: 1990), Mircea Păcurariu
(m.c.: 1997), Mircea Petrescu-Dîmboviţa (1996 /m.c.: 1991), Ioan-Aurel Pop
(2010 /m.c.: 2001/), Dumitru Protase (membru de onoare: 2003), Victor Spinei
(m.c.: 2001), Ştefan Ştefănescu (1992 /m.c.: 1974/), Gabriel Ştrempel (membru
de onoare: 1993), Răzvan Theodorescu (2000 /m.c.: 1993), Alexandru
Vulpe (2009 /m.c.: 1996/), Alexandru Zub (2004 /m.c.: 1991/). Istorici, din
străinătate – Gabriel de Broglie (Franţa) (2007), Hélène Carrère d’Encausse
(2007) (Franţa), François Chamoux (Franţa) (1991), Alain Decaux (Franţa)
(1990), Keith Hitchins (S.U.A.) (1991), Rolf Hachmann (Germania) (1993),
Jean Leclant (Franţa) (1992), Guillermo Morón (Venezuela) (1992), Alexandru
Moşanu (Republica Moldova) (1992), Geo Pistarino (Italia) (1992).
Sunt operate, treptat, „reaşezări instituţionale”. Pe lângă institutele de
istorie (şi de arheologie) existente, în cadrul societăţii democratice postdecembriste,
şi-au structurat personalitatea o sumă de noi centre de cercetare,
cu rezultate din cele mai meritorii, mai ales din perspectiva abordării istoriei
româneşti în secolul al XX-lea – Centrul de Studii Transilvane (înfiinţat în
1991, din 2007 fiind integrat Academiei Române. Filiala Cluj, condus de acad.
Ioan-Aurel Pop); Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană (înfiinţat în 1992,
în structura Academiei Române. Filiala Iaşi, condus de profesorul Gheorghe
Buzatu şi cercetătoarea Stela Cheptea); Institutul Naţional pentru Studiul
Totalitarismului (înfiinţat, sub auspiciile Academiei Române, în aprilie 1993,
condus de Radu Ciuceanu); Institutul de Istorie Orală (înfiinţat în 1997, în
cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, la iniţiativa profesorilor
Pompiliu Teodor şi Doru Radosav); Fundaţia „Institutul Român pentru Istorie
Recentă” (fondată în anul 2000 de către Coen Stork – ambasadorul Olandei
la Bucureşti, în perioada 1987-1993, cu rol şi influenţe semnificative în des/
structurarea societăţii politico-civile româneşti); Institutul Revoluţiei Române
din Decembrie 1989 (înfiinţat în decembrie 2004, condus, ştiinţific, de către
profesorul Ioan Scurtu, respectiv – din decembrie 2009 –, de către profesorul
Ion Calafeteanu); Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (înfiinţat
în decembrie 2005, condus de cercetătorul Marius Oprea; reorganizat, în noiembrie
2009, sub numele Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
şi Memoria Exilului Românesc); activităţi de cercetare sunt desfăşurate, de
asemenea, în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
(înfiinţat în 1999); ş.a. În străinătate, câţiva istorici din generaţia mijlocie sunt
desemnaţi a conduce institutele culturale române; profesorii Ion Bulei şi, respectiv,
Ioan-Aurel Pop – la Veneţia, la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca
Umanistica; profesorul Ion Calafeteanu şi, respectiv, profesorul (arheolog)
Mihai Bărbulescu – la Roma, la Accademia di Romania; profesorul Mihai
Maxim – la Istanbul, la Romen Kültür Merkezi „Dimitrie Cantemir”.
194