Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC

„Limite” (Paris), „Observator’” şi „Lumea Liberă” din München, participând
la şedinţele Institutului Românesc din Freiburg, cu comunicări apărute în
buletinul acestui important centru de cultură, condus cu aleasă competenţă
de domnul Iancu Bidian.
În München sunt prezent la cercul literar „Apoziţia”, cu mult apreciate realizări,
datorită regretatului George Ciorănescu, lui Ion Dumitru, Titu Popescu
şi Radu Bărbulescu. A fost importantă pentru noi şi prezenţa postului de radio
american „Europa Liberă”, la care am colaborat cu Nicolae Stroiescu-Stînişoară,
Gelu Ionescu şi Mircea Carp. În 1983 am tipărit la editura „Ion Dumitru”
Tradiţii răsăritene şi influenţe occidentale în Ţara Românească, consemnând,
pe lângă cunoscutele influenţe bizantine şi slave, înrâuriri importante de certă
provenienţă central şi apusean europeană.
După Revoluţia din 1989, revenind, printre primii din colegii de la radio,
la Bucureşti, am realizat interviuri, publicate la sfârşitul anului 1990 în ediţia
„Jurnalul Literar”, sub titlul Faţa cernită a libertătii, cu opiniile scriitorilor care
s-au opus regimului Ceauşescu, cu mărturisiri din acel moment şi despre
perspectivele de viitor. Totodată, solidaritatea cu românii din exil şi cu întreaga
lume civilizată. În continuare, am publicat studii, cu statornică preţuire pentru
domnul Nicolae Florescu, la „Jurnalul Literar”, de asemenea, la „România
Literară”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Curierul Românesc” (Elveţia) şi „Lumea
Liberă” (S.U.A.).
Titlul celei de-a doua cărţi care mi-a apărut în 1993, la editura „Eminescu”,
în ţara eliberată de dictatura comunistă Treptele nedesăvârşirii îndeamnă
să gândeşti la o năzuinţă către realizări, către culmi, iar „nedesăvârşirea”,
la modestia celor care au cunoscut prigoana şi marginalizarea, privind însă,
fără regrete, itinerarul vieţii lor interioare.
În anul 1994, editura „Institutul European” a editat Mărturisiri din exil, în
care descriu importante tradiţii răsăritene şi influenţe occidentale, acestea
însumând cele trei Renaşteri din cultura românească, iar un an mai târziu, în
1995, Ţara Românească între Bizanţ şi Occident, despre temeiul bizantin şi
legăturile cu Occidentul, adăugate fondului ancestral prebizantin.
De asemenea, în 1995, am tipărit în editura „Dorul”, din Danemarca (condusă
de domnul Dan Romaşcanu), studiile publicate în revista cu acest nume,
în cărţile: Itinerarii artistice, Lecturi despre Ţările Române în evul-mediu (1995),
precum şi Orizont medieval (1996), cu teme din evoluţia culturii româneşti.
De mare însemnătate pentru mine şi cei apropiaţi a fost propunerea
doamnei Georgeta Dimisianu, directoarea editurii „Albatros”, în 1998, de a
face cunoscut conţinutul articolelor şi cărţilor mele despre înfăptuirile artistice
din evul mediu, în cinci volume, sub titlul Artă medievală.
În anul 2000 a apărut, la editura „Jurnalul Literar”, cartea Legendele unei
lumi posibile, în care mi-am propus să scriu despre instinctul mărturisirii, în
primul rând faţă de noi, pentru a ne cunoaşte şi defini, apoi din dorinţa de
a afla peisaje din lumea zeilor, unde, ne amăgim că am putea trăi şi noi, la
nesfârşit.
O statornicie a mea pe ţărmul unde am dialogat cu lumea şi cu mine
însumi şi unde, cu jumătate de secol în urmă a apărut romanul Blocada
(tipărită a patra oară la editura „Dacia”, din Cluj), a îndemnat pe domnii Ioan
Popişteanu şi Ovidiu Dunăreanu să îmi publice în acest an, prin editura „Ex
Ponto”, Înfăptuiri pontice.
Doi ani mai târziu, în 2007, au apărut în editura „Paidea”, din iniţiativa
domnului Dinu Zamfirescu, preşedintele Institutului Naţional pentru Memoria
Ex Ponto nr.3, 2010
63