Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC

scriitorii şi comunismul
ALEXANDRU MIHALCEA
MARIAN MOISE
Scriitori distruşi, cărţi arestate*
I
Ex Ponto nr.3, 2010
162
saak Babel, Gorki, Mihail Bulgakov, Pavel Florenski, Boris Pilniak, Osip
Mandelstam, Pasternak, Anna Ahmatova; personalităţi titanice, nume care
luminează cultura secolului XX. Individualităţii literare distincte, unite, totuşi,
printr-un numitor comun: sub o formă sau alta, toţi cei amintiţi sunt victime ale
represiunii staliniste. Inclusiv „portdrapelul literaturii sovietice”, Maxim Gorki,
scriitorul cunoscut la scară mondială, care a avut dosar de urmărire întocmit
de „organe” şi păstrat în arhivele de la Lubianka, încă nedesecretizate total.
Habent sua fata libelli... La fel şi scriitorii. Fiecare are soarta lui. Gorki a fost
ţinut sub observaţie permanentă. Soljeniţân a fost exilat, Pasternak - obligat
să refuze premiul Nobel, Bulgakov autorizat să trăiască, dar sub teroarea de
a fi arestat oricând. Florenski şi Babel au avut parte de glonţ. Celebrele ,,9
grame fn ceafă“. Nouă grame de plumb. Soarta unor cărţi şi a autorilor lor
a fost cunoscută cu adevărat de-abia după ce KGB a fost forţat să permită
accesul la arhivele privind viaţa culturală. În principal, ridicarea vălului de pe
una dintre cele mai negre perioade din istoria poporului rus i se datorează
unui scriitor: Vitali Şentalinski, autorul masivului volum al cărui titlu, în ediţia
franceză, apărută în 1993 la editura pariziană Robert Laffont, este „La parole
ressuscitée. Dans les archives litteraires du KGB” – „Cuvântul reînviat.
În arhivele literare ale KGB”. Spaţiul nu ne îngăduie, din păcate, să relatăm
piedicile de care s -au izbit Şentalinski şi cei însufleţiţi de voinţa lui. O idee,
totuşi, putem avea: au fost similare cu eforturile oamenilor care au luptat pentru
recuperarea manuscriselor inginerului Gheorghe Ursu şi care încă n-au pierdut
nădejdea că, într-o zi, celebrul Jurnal al celui care a plătit cu viaţa cutezanţa
de a scrie despre Ceauşescu şi regimul lui va ieşi la lumină.
Punctul final al romanului - glonţul în ceafă
Similitudini există între regimul comunist din România şi concepţia stăpânilor
de la Kremlin şi în materie de receptare a fenomenului literar. Nu
valoarea contează ci servirea cauzei. „Decidentul politic aplică cu stricteţe
*Din volumul în curs de apariţie: Geopolitica terorii. Cortina de fier, blestem şi
destin