Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC

traduceri din literatura universală
R
Roman Kissiov
oman Kissiov (n. în 1962, Bulgaria) este poet, pictor şi grafician. Este absolvent
al Academiei de Arte din Sofia, specializarea Arta plastică (1991).
A lucrat ca pictor la Opera din Ruse, director al Galeriilor de Artă din oraşul
natal – Kazanlăk, profesor de desen la Ruse, iar în prezent practică profesia
liberă de pictor şi grafician la Sofia. A contribuit la ilustrarea cărţilor
traduse ale lui Hörderlin, Thomas Bernhard, Christine Busta, Louise Vogel
etc. Lucrările sale au fost expuse în vernisaje independente la Sofia şi
Viena şi în expoziţii comune în Bulgaria, Italia şi SUA. În iulie 2007 a participat
şi în tabara de creaţie „Dunărea şi Dobrogea creştină” organizată
la mănăstirea Dervent.
Scrie poezie şi publică în reviste literare centrale încă din anii studenţiei.
Poezia lui este citită la posturile de televiziune şi radio, este inclusă în antologii
ale poeziei bulgare din a doua jumătate a secolului XX. În calitatea sa
de poet a participat în 2003 la festivalul internaţional „Noptile de Poezie de
la Curtea de Arges”, desfăşurat sub deviza „1001 Poeme. Ars poetica”.
Poezia lui Roman Kissiov este tradusă în engleză şi română.
Prima lui culegere de poezii „Porţile raiului” (1995) este distinsă cu
Premiul de excelenţă acordat la Concursul naţional pentru tinerii autori,
organizat în oraşul Plovdiv. Urmează „Umbra zborului” (2000), „Peligrinul
Luminii” (2003), „Kriptus” (2004), „Vocile”.
În volumul „Vocile” Roman Kissiov se reafirmă ca poetul esotericului,
dar şi al sacrului, ca posesorul ierarhiei tainice a cuvântului. Versurile, prin
sensurile care aparţin cuvintelor, prin energia pe care o emană amintesc de
ideea romanticului german Novalis care cultiva idealismul magic şi extazul
mistic. Şi la Roman Kissiov poezia apare ca anterioară religiei, ca o religie
anterioară timpului.
Ex Ponto nr.3, 2010
Trecut
Trecutul este un copil
ieşit afară la joacă
Noi suntem înăuntru
şi din când în când îi auzim vocea
care răzbate până la noi
amestecată cu sunete necunoscute
Abia auzim uneori vocea lui
care ne cheamă: Vino... vino... să
vezi...
uite un înger uite un peşte zburător
o pasăre cu chip de om
din volumul Voci, Editura “Avangard Print”, 2009
un copac ce luminează flori cu ochi
vino să-ţi arăt mingea mea cea nouă -
luna stă la picioarele mele...
Trecutul e afară iar noi înăuntru
Trecutul ne cheamă
să ne arate ce e Acolo -
acolo unde eram înainte să fim
dar am uitat de mult...
Trecutul e afară
şi se joacă în voie
cu nedespărţitul său prieten -
Viitorul
70