Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC

şi smoking pe lângă pălărie, culege o floare din părul unei femei, în timp ce
cântă într-un cabaret nord-african şi apoi o sărută pe gură pe aceasta, iar
Lulu are tunsoare băieţească, ceea ce-i accentuează în mod perfid trăsăturile
copilăreşti. Lou, Lulu, Lola, Lily - în Baby Face (1933) -, Lolita mai târziu la
Nabokov, tot atâtea onomatopee puse în slujba unei feminităţi care se face
ascultată prin puterea seducţiei şi care, cu excepţia lui Andreas-Salome, trăiesc
ca şi dansatoarea lui Davidescu, Ibolya, sub luminile rampei sau în cadrul
monden de café-concert sau cabaret, iar atenţia lor sexuală se îndreaptă deopotrivă
spre bărbaţi şi femei. Dacă femeia intră în posesia propriei sexualităţi
eliberate de convenienţele sociale, bărbatul, Ulisele modern, ascultă din plin
acest cântec fatal al sirenelor, pentru a deveni prizonierul lor. Trebuie spus că
spaţiul în care evoluează (mala)divele sau chanteusele este prin excelenţă
unul construit artificial, aşa cum aceste personaje ies din sfera domesticului
familial trăind o viaţă languros-libertină de vedetă. Marlene Dietrich ca Amy
Jolly cu umerii drapaţi de un şal serpentinat de pene iniţiază un dialog de
reflex simbolic cu Tom Brown (Gary Cooper) oferindu-i spre vânzare un măr:
„What Am I Bid for My Apple?”. Scena deschisă aluziv seducţiei pe care o
exercită feminitatea subliniază şi reluarea de o manieră ludic-melodramatică
a păcatului originar. Decadentismul se află in nucce aici.
Ex Ponto nr.3, 2010
1. Max Nordau, Morala luxului. Cinemacultura. Locuitorii de pe Marte şi noi, Ed.
Eminescu, Bucureşti, pp.31,32.
2. Edgar Papu, „Cinematograful şi literatura prefilmică” în Din luminile veacului,
Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1967, pp.126, 127.
3. Ibidem, p.130.
4. Ibidem, p.130.
5. Ibidem, p.131.
6. Ibidem, pp.131,132.
7. Dictionnaire du Cinéma sous la direction de Jean-Loup Passek, A-K, Larrouse,
1995, p.161.
8. Ibidem, p.161.
9. Ibidem, p.985.
10. Ibidem, p.985.
11. D. Karr, „Lesbiene” în Românul literar, t III no.1, 10 ianuarie 1905, p.13.
12. Cineastul american se face remarcat pentru superproducţiile lui comerciale,
pentru pompierism şi tentaţia gigantismului care se află la baza cinematografiei americane
specializată în superproducţii.
134