Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC

în timpul companiilor împotriva goţilor din anul 368 p.Chr., a staţionat cu trupele sale
lângă vicus. Satul carpilor a fost fondat fie după înfrângerea lor de către Aurelian din 272
p.Chr., fie în urma victoriilor romane din timpul lui Diocleţian şi Galerius de la începutul
secolului al IV-lea.
56. Pentru teritoriul cetăţii Carsium, vezi, Maria Bărbulescu, Viaţa rurală în Dobrogea
romană (sec. I-III p.Chr.), p. 182-183.
57. Cf. Radu Vulpe, DID II,: localizarea victoriei împotriva carpilor între Carsium
(Hârşova) şi Sucidava (Pârjoaia lângă Satul Nou) implică un spaţiu foarte mare de peste
80 de kilometri de-a lungul Dunării, ceea ce e de înteles că nu a fost vorba de o singură
bătălie, ci de lichidarea în lupte succesive a mai multor grupe de carpi, surprinse în timp
ce căutau să se refugieze dincolo de fluviu.
58. Radu Vulpe, Ion Barnea, DID II, p. 273; Rumen Ivanov, Georgi Atanasov, Peti
Donevski, op cit., p. 71. Vezi şi o altă interpretare la A. Aricescu, Armata in Dobrogea
romană, p. 152-153.
59. Radu Vulpe, Ion Barnea, DID II, p. 274.
60. Sistemul politic al Principatului este transformat în Dominat, numit astfel pentru că
împăratul este dominus în faţa supusilor săi, indiferent de rangul şi clasa căreia îi apartin.
61. Pentru reformele lui Diocleţian vezi, Maria Georgescu, op. cit., p. 38-41.
62. Ibidem, p. 38-39.
63. Radu Vulpe, Ion Barnea, DID II, p. 370.
64. Andrei Aricescu, op. cit., p. 128.
65. După modelul monarhilor răsăriteni, împăratul roman începea să se considere
întruchiparea zeităţii, fiind adorat ca un zeu. Diocleţian se socotea descentend a lui Jupiter,
luându-şi cognomenul de Iovius, în timp ce co-augustul său din Occident, M. Aurelius
Maximianus cognomen-ul de Herculius, pentru a arăta descendenţa sa din zeul Hercule.
Apariţia împăratului în faţa supuşilor se făcea în haine strălucitoare, luând înfăţişarea
unei adevărate solemnităţi religioase.
66. Mihail Zahariade, op.cit., p. 33.
67. Rumen Ivanov, Georgi Atanasov, Peti Donevski, op. cit. p. 111; La 1 martie
293, Constantius Chlorus şi Galerius sunt numiţi Caesares, şi este considerată data de
început a Tetrarhiei.
68. Zonaras a fost un cronicar bizantin ce a trăit în secolul al XII-lea în Constantinopol.
Cea mai importantă operă a sa a fost scrierea unei istorii în opt cărţi, de la facerea lumii
până la moartea împăratului Alexios I Komnenos în 1118 p.Chr.
69. Zonaras, 12, 31.
70. Mihail Zahariade, op. cit., p. 34.
71. Galierius (305-311 p.Chr.) a fost caesar-ul lui Diocleţian şi a avut în administraţia
sa toate provinciile de la sud de Dunăre, începând de la Marea Neagră până la Noricum.
El îşi avea ca oraş de reşedinţă Sirmium.
72. Maria Georgescu, op. cit., p. 36.
73. Mihail Zahariade, Ripa legionis XI Claudiae la sfârşitul secolului III şi în secolul
IV, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de jos, II, Călăraşi, 1986, p. 182.
74. Rumen Ivanov, Georgi Atanasov, Peti Donevski, op. cit. p. 111.
75. Ibidem.
76. Mihail Zahariade, op. cit., p. 182.
77. Idem, Moesia Secunda, Scythia şi Notitia Dignitatum, p. 116.
78. Sexaginta Prista a făcut şi ea parte din programul lui Diocleţian de refortificare a
limes-ului, descoperindu-se de asemenea şi acolo o inscripţie din care aflăm că cetatea
a fost reconstruită a fundamentis de către împărat. Inscripţia de la Sexaginta Prista, cât
şi cea de la Transmarica sunt asemănătoare şi în acelaş timp contemporane. Pentru
inscripţia de la Sexaginta Prista vezi Mihail Zahariade, op. cit., p. 109.
79. Ibidem, p. 116.
80. Ibidem, p. 60.
81. CIL, III, 6 151 = Mihail Zahariade, op. cit., p. 112-113.
82. Mihail Zahariade, op. cit., p. 113.
83. Idem, Ripa legionis XI Claudiae la sfârşitul secolului III şi început de IV, p. 182.
84. Ibidem.
Ex Ponto nr.3, 2010
189