Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC
Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC
Nr. 3 (28) anul VIII / iulie-septembrie 2010 - ROMDIDAC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
L.GRUIA<br />
Dada*<br />
D<br />
Ex Ponto nr.3, <strong>2010</strong><br />
icţionarul scriitorilor şi publiciştilor teleormăneni (Ed. Rocriss, 2005),<br />
întocmit de Stan V.Cristea, consemnează peste 800 de nume de mânuitori ai<br />
condeiului, născuţi sau trăitori în acest spaţiu geografic. Să reprezinte „câmpia<br />
împădurită”, un areal aparte în geografia noastră literară? Scriitorii acestei<br />
zone au caracteristici comune? Să ne gândim la cei mai reprezentativi: Marin<br />
Preda, Zaharia Stancu, Gala Galaction şi Dimitrie Stelaru.<br />
Există la aceşti scriitori o melancolie crepusculară, o atmosferă de sfârşit<br />
a vieţii ţărăneşti tradiţionale, o sacralitate sfâşietoare şi o ploaie celestă de<br />
himere. Să fie aceste stări determinate inconştient de câmpia împădurită a<br />
Teleorm<strong>anul</strong>ui?<br />
Dacă acceptăm că spaţiul geografic/ formele de relief determină, prin<br />
inconştientul individual şi colectiv, stilul specific (aşa cum a făcut Blaga pe<br />
urmele lui Frobenius, inventând matricea stilistică), am putea aplica această<br />
teorie şi la câmpia Teleorm<strong>anul</strong>ui. Ce caracteristici spirituale ar putea induce<br />
formele de relief în sufletele artiştilor? Muntele produce, datorită vicisitudinilor<br />
geografice şi climatice, personalităţi puternice, dârze, neclintite, libere, solare.<br />
Zona subcarpatică ar fi mai pitorească, mioritică, ritmurile creaţiilor artistice<br />
urmând sinuozitatea deal-vale, analizată/ teoretizată de Blaga. Spaţiul mioritic<br />
eminescian ar putea fi sugerat, tot după Blaga, de valurile mării, care,<br />
prin formele lor, pot fi identificate fictiv cu imaginea unor dealuri şi văi fluide.<br />
Bărăg<strong>anul</strong>, în concepţia lui Vasile Băncilă, prin monotonia peisajului, ar crea<br />
halucinaţii ca şi deşertul, viziuni care aparţin regimului nocturn al imaginii.<br />
„Câmpia împădurită”, după părerea mea, ar putea realiza o sinteză între<br />
deal/ munte şi câmpia aridă. Pădurea, specifică zonelor de deal şi munte,<br />
produce dârzenie, cavalerism, demnitate şi o viziune solară asupra lumii.<br />
Câmpia teleormăneană nu mai e atât de monotonă ca Bărăg<strong>anul</strong>, fantezia<br />
nocturnă e mai temperată, apocalipticul devine crepuscul. Poetul Ion Mircea<br />
în volumul de versuri Piramida împădurită, conferă organicitate acestei forme<br />
abstracte, cu ajutorul copacilor. La Marin Preda (modelul lui Marin Codreanu),<br />
se pot decela cu uşurinţă aceste aspecte. Romanele şi nuvelele lui Marin<br />
*Partea I-a (Editura Semne, Bucureşti, 2009)<br />
148