Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale, precum şi activităţilor întreprinse de Agenţiile deProtecţia Mediului şi Garda de Mediu (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căroractivitate produce impact asupra calităţii mediului).Indicatorii de mediu din România nu sunt comparabili cu cei din UE, fapt ce implică un necesar ridicat deinvestiţii pentru alinierea la nivelul UE. Starea economică actuală a României nu oferă resurse suficientepentru redresarea factorilor de mediu. Privatizarea şi atragerea capitalului străin, în condiţii avantajoase,pot constitui soluţii de reconstrucţie ecologică.3.3.2. Protecţia atmosfereiDat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare apoluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente alemediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constituie o problemă de interes public, naţional şiinternaţional. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane, altele datorânduseunor condiţii naturale de loc şi de climă.Schimbările climatice şi emisiile de gaze cu efect de serăRomânia este prima ţară inclusă în Anexa I (ţările dezvoltate şi ţările cu economie în tranziţie) aConvenţiei-Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), care a ratificat Protocolul dela Kyoto la UNFCCC, angajându-se să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) cu 8%, în primaperioadă de angajament (2008-2012), faţă de anul de bază (1989).Emisiile totale de gaze cu efect de seră (GHG) ale României (fără luarea în considerare a absorbanţilor),calculate în CO 2 echivalent, au scăzut, faţă de anul de bază, cu 48% în perioada 1989-2002, iar emisiile netede GHG (luând în considerare absorbţia de CO 2 ) au scăzut cu aproximativ 52% în aceeaşi perioadă, înconformitate cu ultimul Inventar Naţional al emisiilor de GHG pentru anul 2002, transmis SecretariatuluiConvenţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice în mai 2004. Scăderea emisiilor de CO 2 sedatorează, în special, diminuării cantităţii de combustibili fosili arşi în sectorul energetic (în special însectoarele de producere a energiei electrice şi termice, în industria prelucrătoare şi a materialelor deconstrucţii).Această descreştere însemnată a emisiilor de GHG este cauzată, în principal, de scăderea producţieiindustriale şi mai puţin de politicile şi măsurile de reducere, existând o mare probabilitate ca România să-şiîndeplinească angajamentul de reducere a emisiilor de GHG în prima perioadă de angajament, prevăzutăde Protocolul de la Kyoto.Emisiile de gaze cu efect acidifiantAcidifierea reprezintă o problemă importantă de mediu în întreaga Europă, rezolvarea ei necesitând iniţiativecoordonate în sectoarele afectate. România se aliniază treptat la acquis-ul comunitar de mediu prin măsuriconcrete de implementare asumate de fiecare operator în parte, cum ar fi programele de reducere a emisiilor deSO 2 , NO x, provenite din marile centrale termoelectrice, cât şi din alte activităţi (rafinare, petrochimie, etc.).Acidifierea mediului este, în principal, produsă de emisiile a trei poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi deamoniac, precum şi de efectele sinergice ale acestora.104