Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Cererea internă a reprezentat pe întreaga perioadă factorul princip al de creştere, înregistrând un ritmmediu anual de 6,8%. În anul 2004 a crescut–în termeni reali–cu 10,2% , ca urmare a creşterii atât aconsumului individual efectiv al populaţiei, care şi-a conso lidat cu 3,6 puncte procentuale ritmul faţă de2003 (10,8%), cât şi a formării brute de capital fix (10,1%). Un factor importa nt de creştere a cererii internel-a constituit în 2004 reducerea impozitelor pe venitul personal şi pe profitul întreprinderilor, prinintroducerea cotei unice de 16%. Form area brută de capital fix a fost de-a lungul perioadei componentacea mai dinamică a cererii interne, înregistrân d un ritm mediu anu al de 8,6% .Exportul net a avut, în general, o contribuţie negativă la creşterea PIB, ca urmare a unor importuri debunuri şi servicii crescute, în medie, cu 18,3%, din cauza dependenţei ridicate a economiei româneşti deimporturile energetice şi de materii prime, şi a unor exporturi crescute, în medie, cu 15,6%.Contribuţiile componentelor de utilizare la creşterea reală a produsului intern brut evidenţiază oîmbunătăţire a structurii economice şi o politică de satisfacere a cererii interne în primul rând din producţiainternă şi compensarea acesteia din import.Cererea agregată în creştere, a fost satisfăcută în perioada 2000-2004 de oferta internă în proporţie decirca 70%. Analiza produsului intern brut pe ramuri, evidenţiază menţinerea la cote ridicate a activităţiiindustriale şi de construcţii, dar şi a celei din sectorul serviciilor.Produsul intern brut pe ramuri- modificări procentuale anuale –2000 2001 2002 2003 2004Ritm mediu2000-2004 (%)Valoarea adăugată brută, 2,2 6, 7 5,1 4,9 8,2 5,4Din care:Industrie 5,9 4, 4 5,1 4,4 6,2 5,2Agricultură -18,1 28,0 -6,, 7 5,0 22,2 4, 7Construcţii 6,3 11,1 7,6 7,0 9,0 8, 2Servicii 5,5 3,6 7,1 5,3 6,1 5, 5Produsul intern brut 2,1 5,7 5,1 5,2 8,3 5,3Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, pe baza datelor Institutului Naţional de StatisticăSpre deosebire de evoluţiile de până în anul 2000, caracterizate, în principal, prin reducerea pronunţată aponderii industriei şi majorarea contribuţiei serviciilor, în perioada 2000-2004, ritmurile ridicate de creştere aleVAB din agricultură şi construcţii au determinat majorarea ponderii acestor ramuri în PIB. În România,agricultura, ramură care deţine o pondere semnificativă în produsul intern brut, are o influenţă puternicăasupra creşterii economice. Astfel, în timp ce anii 2000 şi 2002 au avut o contribuţie negativă la creştereaprodusului intern brut, ca urmare a efectelor secetei asupra producţiei agricole, anii 2001 şi 2004 au beneficiatde condiţii meteorologice deosebit de bune care au determinat o creştere puternică a valorii adăugate brutedin agricultură, contribuind semnificativ la creşterea economică (3,1 procente în 2001 şi 2,6 procente în 2004).Structura produsului intern brut pe ramuri- % -2000 2001 2002 2003* 2004**Valoarea adăugată brută din:Industrie 27,3 27,7 28,1 27,3 27,0Agricultură 11,1 13,3 11,4 11,7 13,0Construcţii 4,9 5,3 5,8 6,0 6,1Servicii 46,3 44,5 45,3 44,7 44,1Alte componente 10,4 9,2 9,4 10,3 9,8Produsul intern brut 100 100 100 100 100* Date semidefinitive. ** Date provizoriiSursa: Comisia Naţională de Prognoză, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică19