Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Măsurile de restructurare a întreprinderilor din oraşe, şi concomitent creşterea şomajului, scumpireacosturilor locuinţelor şi utilităţilor publice, restituirea terenurilor agricole au fost numai câteva dinfenomenele ce au contribuit la creşterea constantă a numărului persoanelor care au plecat din oraşe.De asemenea, diminuarea numărului locurilor de muncă din urban şi salariile mici au determinat deplasărimasive ale populaţiei spre alte ţări. Dacă la începutul anilor ’90 oraşele din vestul ţării şi Bucureşti au fostprincipalele areale de recrutare, ulterior fenomenul s-a extins şi în cazul oraşelor mici şi mijlocii, pentru caîn ultimii ani, procesul să se generalizeze şi în mediul rural. Aceste fenomene au făcut ca în unele regiuniinvestitorii să aibă probleme în recrutarea de forţă de muncă înalt calificată (de exemplu: Timişoara, Arad,Oradea, Bucureşti, etc.).Piaţa muncii din România s-a confruntat în ultimii 15 ani cu o serie de probleme determinate în principal derestructurarea economică. Trecerea de la o economie centralizată la economia de piaţă a fost un procesdificil care a condus la reducerea drastică numărului populaţiei ocupate, îndeosebi a salariaţilor, şi lacreşterea şomajului.Restructurarea industrială a afectat în primul rând oraşele monoindustriale mici şi mijlocii, a cărordezvoltare era legată în cea mai mare măsură de industria respectivă. Şi oraşele mari, dispunând deîntinse platforme industriale, au fost afectate de restructurarea industrială, dar procesul de degradare avieţii urbane a fost mai lent. Închiderea sau privatizarea întreprinderilor au dus la reducerea număruluilocurilor de muncă şi la disponibilizarea unui număr important de salariaţi, cu consecinţe negative asupraveniturilor populaţiei şi calităţii vieţii în mediul urban.Oraşele mari, cu o structură mai diversificată a activităţilor economice, au putut amortiza mai uşor şoculrestructurării industriei, utilizând forţa de muncă disponibilizată din industrie în sectorul serviciilor, sectorsubdimensionat înainte de 1990. Oraşele mijlocii şi mici, însă, dependente de una sau două întreprinderiindustriale, au fost puternic afectate de închiderea sau diminuarea activităţilor acestor întreprinderi, avânddrept consecinţă scăderea ocupării şi implicit, creşterea şomajului.Pe ansamblul mediului urban al ţării, rata de ocupare a scăzut continuu începând cu anul 1997, cândînregistra o valoare de 54,3%, ajungând în anul 2003 la 47,5%. În acelaşi timp, rata şomajului a crescut dela o valoare de 8,5% în 1997 la 11,2% în anul 2002. Creşterea economică din ultimii ani, s-a reflectat înscăderea ratei şomajului până la 9,5% în 2003.Analiza regională a pieţei muncii în mediul urban pentru anul 2003 relevă disparităţi generate deoportunităţile diferite de dezvoltare. Rata de ocupare în mediul urban al celor opt regiuni de dezvoltareindică valori superioare pentru Regiunile Centru (48,6%), Sud (48,6%), Nord-Vest (48,3%) şi Bucureşti-Ilfov (48,0%), cea mai mică rata a ocupării înregistrându-se în Regiunea Nord-Est (45,4%).Rata de ocupare în mediul urban, pe regiuniRegiuni/Anii 1997 2000 2001 2002 2003România 54,3 49,8 49,2 47,3 47,5Nord-Est 52,2 49,6 47,8 44,8 45,4Sud-Est 51,5 46,6 46,1 45,3 46,1Sud 56,0 51,6 51,7 48,4 48,6Sud-Vest 58,8 50,4 51,8 47,2 47,2Vest 53,8 49,2 48,9 48,0 47,4Nord-Vest 59,4 50,7 50,3 48,1 48,3Centru 53,5 50,2 50,4 48,0 48,6Bucureşti-Ilfov 51,9 50,7 47,4 48,5 48,0Sursa: Statistică teritorială, 2005, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO), INS-(%)-208