Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Prin volumul producţiilor realizate, cât şi prin calitatea vinurilor produse, România se situează între primelezece ţări viticole ale lumii. În anul 2003 producţia de vin a fost de 5.457 mii hl la hectar. Un fenomenpozitiv îl constituie faptul că producţia de vin din soiuri nobile a crescut mai rapid decât producţiatotală, fiind cu 10,3% mai mare în 2003 faţă de 1998, viile nobile având o productivitate mai ridicatădecât cele hibride. Structura producţiei este însă departe de a fi mulţumitoare: atât în anul 1998, câtşi în 2003, producţia de vin din soiuri nobile a fost cu doar câteva procente peste 50% în total 67 .Analiza consumului agroalimentar la principalele produse conduce la următoarele concluzii sintetice:- în România, deoarece venitul mediu pe o persoană este scăzut, ponderea consumului alimentar încheltuielile familiare este ridicat (cca. 60%), comparativ cu ţările UE, unde acest indicator nudepăşeşte 20%;- evoluţia consumului fizic agroalimentar a înregistrat un trend crescător la toate produsele, cudeosebire după anul 2000;- în structura consumului agroalimentar predomină produsele de origine vegetală. Astfel, în anul 2002,în România faţă de UE, la cereale şi cartofi consumul pe o persoană a fost mai mare cu 80,4 kg şi,respectiv 4,8 kg, iar la ouă şi carne mai mic cu 1,7 kg şi, respectiv, 45,2 kg.8.2.5. Servicii pentru agriculturăIrigaţii. În ultimii ani s-a irigat efectiv numai cca. 30-36% din suprafaţa reabilitată, printre cauzenumărându-se următoarele:- nu s-au realizat asociaţiile utilizatorilor de apă în acelaşi ritm în care au fost reabilitate anumitesuprafeţe;- acolo unde s-au realizat totuşi asociaţii s-a constatat lipsa cvasitotală a echipamentelor de irigare, iarachiziţionarea altora noi este extrem de costisitoare pentru utilizatorii de apă;- nu s-a realizat o structură adecvată de culturi posibil de irigat în condiţii optime (suprafeţe micidiseminate în cadrul asociaţiilor utilizatorilor de apă.Analizând situaţia suprafeţelor amenajate pentru irigat la nivel de exploataţie din sectorul de stat, acesteaînregistrează o evoluţie descendentă de la an la an, suprafaţa irigată fiind de 27% la nivelul anului 1998 şide 20% în 2003, în timp ce în sectorul privat se înregistrează o evoluţie crescătoare (suprafaţa în 2002 afost cu 9% mai mare decât în 2001). Suprafaţa efectiv irigată în sectorul privat din suprafaţa amenajatăeste şi ea foarte mică, cifrându-se la 1,5% în 1998 şi la 13,2% în 2003, din punct de vedere al evoluţieimenţinându-se un trend crescător.Îngrăşăminte chimice şi produse de uz fitosanitar. Consumul de îngrăşăminte chimice şi suprafeţele pecare se execută tratamente sunt extrem de mici, ceea ce reprezintă un factor limitativ al producţieiagricole vegetale. În România, consumul mediu al acestor produse este de 8-10 ori mai mic decât înţările membre ale UE. Produsele de uz fitosanitar sunt asigurate în proporţie de numai 20-25% dintr-unminim necesar, iar prognozele pe termen mediu nu sunt optimiste. O influenţă apreciabilă asupradimensiunii pieţelor de pesticide o are încă existenţa unor structuri agricole de subzistenţă: mici, divizateşi cu o redusă putere de absorbţie tehnologică, pentru competiţie, pentru comercializare.Mecanizare. Dotarea cu tractoare şi maşini agricole a României este statistic una dintre cele mai slabedin Europa, revenind o încărcătură de cca. 58,6ha/tractor, în timp ce media europeană este de cca.13ha/tractor, iar Germania are cca. 9ha/tractor, Belgia cca. 7ha/tractor şi Austria doar cca. 4ha/tractor(1999). În ceea ce priveşte gradul de dotare cu combine de recoltat grâu şi porumb, la nivelul anului 2004situaţia este de 86,8ha grâu şi porumb/combină.67 Calculaţii pe baza datelor INS.180