Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Reducerea efectivului de personal în învăţământul profesional este determinată în principal de reducereanumărului de elevi înscrişi la acest nivel de învăţământ. Creşterea efectivului de personal în învăţământuluiliceal marchează o revenire la o situaţie aşteptată a numărului de elevi la acest nivel de învăţământ şigeneralizarea învăţământului de 10 clase.În ceea ce priveşte ponderea cadrelor didactice calificate, în anul şcolar 2004-2005, aceasta este cu12,6% mai ridicată în comparaţie cu anul 2000. În acest interval a crescut atât ponderea cadrelor didacticecalificate din mediul urban (de la 81,5% la 94,6%), cât şi a celor din mediul rural (de la 69% la 82,8%).Totuşi, diferenţele pe medii rămân semnificative. În învăţământul superior problema calificării personaluluipare să nu mai existe, procentul atins în 2004 fiind de 100%.4.3. Asigurarea şi managementul calităţii4.3.1. Crearea unui sistem structurat de formare profesională continuăLegislaţia adoptată în domeniul formării profesionale continue a avut în vedere continuarea reformeisistemului de formare profesională prin implementarea principiilor europene referitoare la asigurareacalităţii, descentralizare, parteneriat social şi transparenţă a sistemului, consolidarea instituţională asistemului de formare profesională. Cadrul normativ de reglementare a vizat: problematica educaţieipermanente; formarea profesională continuă prin sistemul educaţional; formarea profesională a adulţilor;acordarea de subvenţii privind cheltuielile cu formarea profesională a unor categorii specifice debeneficiari; identificarea şi implementarea de măsuri specifice privind îmbunătăţirea accesului la calificare,la formarea profesională continuă şi sprijinirea învăţării pe tot parcursul vieţii.Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA), înfiinţat în 1999 ca organism tripartit cu rolconsultativ în fundamentarea politicilor şi strategiilor de formare profesională a adulţilor, a primit, începânddin 2003, şi atribuţia de coordonare la nivel naţional a procesului de autorizare a furnizorilor de formareprofesională. Totodată, Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare (COSA) a fost integrat înCNFPA, acesta preluând şi atribuţiile de coordonare a activităţii de elaborare a standardelor ocupaţionaleşi de autorizare a centrelor de evaluare de competenţe.În iunie 2004 a fost semnat Memorandum-ul de transformare a CNFPA în Autoritatea Naţională pentruCalificări (ANC), iar în februarie 2005 s-a încheiat Acordul Tripartit privind Cadrul Naţional al Calificărilor.De asemenea, discuţii şi consultări au fost iniţiate de CNFPA cu organizaţiile patronale şi sindicale,precum şi cu asociaţii profesionale la nivel de sector, pentru înfiinţarea comitetelor sectoriale, al cărorprincipal rol va consta în definirea şi validarea calificărilor la nivel sectorial, inclusiv validarea calificărilorpropuse de alte instituţii. Până în noiembrie 2005 au fost înfiinţate comitete sectoriale pentru 10 sectoarede activitate.4.3.2. Asigurarea şi managementul calităţii în educaţia iniţialăÎn România nu există studii solide cu privire la calitatea educaţiei. Nu se poate aprecia că învăţământulromânesc este de bună sau de slabă calitate, decât prin efectele educaţiei asupra ratei şomajului sauocupării, dar acestea au mai multe cauze, preponderent economice. Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi-aasumat explicit ideea programatică potrivit căreia educaţia este nu numai o prioritate naţională, dar seimpune evoluţia ei spre o nouă etapă, cea a determinărilor calitative ale reformei în educaţie. Odată cuexplozia universitară de după 1990, problema calităţii învăţământului universitar a ocupat un loc secundar,instituţiile de învăţământ fiind preocupate mai mult de extindere, creştere a numărului de studenţi şi despecializări.127