Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

amenajărilor în punctele de belvedere pentru fortificaţii, cetăţi medievale, biserici, monumente istorice şimănăstiri, lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.Ecoturismul. Avantajul competitiv al României în comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate este acelaal păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului. Astfel, în cadrul rezervaţiilornaturale sunt specii de plante şi animale endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, Româniaîncă mai păstrează mediul natural virgin, exemplare de floră şi faună care în alte ţări au dispărut sau numai pot fi văzute decât în captivitate. Valorificarea potenţialului existent în acest sens este susţinută deexistenţa unui cadru legal adecvat care prevede atât delimitarea parcurilor naturale şi naţionale, a ariilornaturale protejate, cât şi condiţiile necesare instituirii administraţiei pentru zonele protejate, în vedereainiţierii managementului acestora.Principalele atracţii ecoturistice ale României sunt areale protejate, cu statut de parcuri naţionale (12),parcuri naturale (13), rezervaţii ale biosferei (3, dintre care rezervaţia Delta Dunării ocupă aproapejumătate din totalul suprafeţei protejate a ţării), rezervaţii ştiinţifice (52), monumente ale naturii (228),rezervaţii naturale (527).Prin promovarea şi dezvoltarea durabilă a formelor clasice de turism, în unele zone cu potenţial naturalpreponderent ecoturistic şi poziţionarea central europeană a României, s-a realizat o premisă importantă dedezvoltare a ecoturismului şi impunere ca o destinaţie turistică competitivă pe această formă de turism.Turismul rural, agroturismul şi silvoturismul. Aceste forme de turism oferă posibilitatea cunoaşterii directe atradiţiilor poporului român, ospitalitatea, bucătăria tradiţională din fiecare regiune istorică cu produsealimentare ecologice şi creează premisele obţinerii de importante venituri suplimentare de către populaţiadin zona rurală, în special din spaţiul montan. Turismul rural se poate practica pe toată durata anului,implică investiţii reduse şi grad de risc scăzut, reprezintă o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncărurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şistabilizare a populaţiei în zona montană. În acelaşi timp turismul rural are şi o puternică componentăecoturistică. Legea Muntelui stabileşte unele facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zonamontană, pentru susţinerea iniţiativelor familiale în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate săpresteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. Asociaţia Naţională pentru TurismRural Ecologic şi Cultural (ANTREC), organizaţie nonguvernamentală înfiinţată în 1994, are 31 de filialejudeţene şi cca. 2500 membri în 770 de sate. Totuşi, turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pieţeituristice şi internaţionale.Turismul balnear. România dispune de potenţial turistic bine structurat, complex şi de calitate, în cepriveşte tratamentul balnear al diferitelor afecţiuni, prevenirea acestora, dar şi pentru întreţinere:- cca. 1/3 din resursele de ape minerale europene şi resurse minerale unice sau foarte puţin răspânditepe plan european;- mofete în zona Carpaţilor Orientali, nămoluri sapropelice la Lacul Sărat,Techirghiol;- climat temperat continental, adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bioclimattonic, sedativ, marin şi de salină;- factori naturali cu valoare terapeutică şi calitate fizico-chimică de cură similari sau superiori faţă destaţiuni balneare consacrate pe plan mondial.România are o tradiţie istorică în turismul balnear. Dezvoltarea extensivă a segmentului de turism balnearpână în 1989 a fost realizată atât în vederea practicării unui turism de masă de tip social, pe plan intern,cât şi pentru turismul internaţional. Astfel, în România există cca. 160 de staţiuni şi localităţi balneare caredeţin resurse minerale de cură balneară din care 15% sunt staţiuni balneare de interes naţional, celelaltefiind de interes local. Turismul balnear ocupa locul doi în oferta turistică a României deţinând cca. 15,4%din capacitatea de structuri turistice pe ţară. Lipsa investiţiilor în ultimii 15 ani a făcut ca multe dintre79