Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Regiunea Bucureşti–Ilfov (care include capitala ţării) şi celelalte regiuni. Disparităţile inter-regionale, întermeni absoluţi, sunt relativ mici prin comparaţie cu Uniunea Europeană. În termeni relativi însă, acesteaau atins nivele comparabile cu cele din Republica Cehă, Slovacia, Belgia şi Franţa.O comparaţie a disparităţilor regionale din România cu situaţia altor ţări europene, relevă faptul că înRomânia, la fel ca în majoritatea ţărilor europene (Marea Britanie, Franţa, Belgia, Cehia, Austria,Portugalia, Suedia), cea mai dezvoltată regiune este aceea care include capitala; cele mai slab dezvoltatesunt zonele de graniţă, la fel ca în Europa de Vest (de exemplu Austria, Germania), unde regiunile de lagraniţa cu fostele ţări socialiste sunt mult rămase în urma altor regiuni.9.1 Disparităţi în gradul general de dezvoltare a regiunilorExceptând Regiunea Bucureşti-Ilfov, a cărei situaţie în peisajul economic al ţării este complet specială,creşterea economică a urmat o direcţie vest-est, proximitatea pieţelor vestice acţionând ca factor dedifuzare a creşterii. Deşi datele statistice prezintă unele oscilaţii în timp, din cauza unor factori locali, sepoate observa cum creşterea economică a înregistrat unele fluctuaţii datorită factorilor specifici locali,aceasta având o componentă geografică semnificativă, zonele subdezvoltate fiind concentrate în nord-est,la graniţa cu Moldova şi în Sud, de-a lungul Dunării. Subdezvoltarea apare ca fiind corelată în maremăsură cu şomajul şi cu preponderenţa activităţilor rurale, precum şi cu incapacitatea de atragere ainvestiţiilor străine directe. Tabelul de mai jos sintetizează informaţiile cheie asupra dezvoltării regiunilor.Indicatori cheie ai dezvoltării regionale în România (media naţională = 100)-%-Rata şomajuluiPIB/locuitorRegiune(BIM)ISD/locuitor IMM/locuitor 68 Populaţie rurală1998 2002 1998 2003 1998 2003 1998 2003 1998 2003Nord-Est 79,8 71,5 127,0 88,6 15,3 23,7 71,3 65,9 123,9 127,0Sud-Est 100,1 85,9 81,3 158,1 42,7 87,2 101,4 94,2 94,7 96,1Sud 85,8 80,0 96,9 96,9 65,5 66,6 77,0 70,5 129,0 127,3Sud-Vest 90,0 79,9 76,2 78,9 11,9 28,4 85,9 73,8 120,8 117,4Vest 100,9 108,3 133,3 106,7 99,1 59,2 91,2 101,9 83,8 82,2Nord-Vest 95,5 94,1 87,5 81,3 41,9 53,3 106,5 111,0 104,9 104,7Centru 105,9 108,0 110,7 147,7 87,7 50,7 101,1 104,6 87,1 87,6Bucureşti-Ilfov 162,2 208,2 98,4 78,1 598,3 430,8 194,1 217,0 24,8 24,0Sursa: Calcule realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al României 1999, 2004Regiunea Nord-Est este marcată atât de dependenţa sa de agricultură, cât şi de apropierea de graniţa cuMoldova şi cu Ucraina. Acelaşi lucru este valabil, într-o anumită măsură, pentru Regiunea Sud, deasemenea dependentă de agricultură şi unde Dunărea acţionează ca o barieră în comerţul transfrontalier.Beneficiind de poziţia lor mai apropiată de pieţele vestice şi de dependenţa lor mai redusă de sectorulprimar, Regiunile Vest, Nord-Vest şi Centru au atras mai mulţi investitori străini, fapt ce a contribuitsemnificativ la dezvoltarea acestor regiuni.În ceea ce priveşte structura regională a PIB, în anul 2002, Regiunea Bucureşti-Ilfov se situa pe primul loc,contribuind la crearea PIB cu 10.173,8 milioane euro (21% din total PIB), cu mult peste contribuţiacelelorlate regiuni, care variază de la 9% (Sud-Vest) până la 13% (Centru). Regiunile Nord-Est, Nord-Vestşi Sud au aproximativ aceeaşi contribuţie la formarea PIB (12%).68 Cuprinde unităţile locale active în industrie, construcţie, comerţ şi alte servicii, cu mai puţin de 250 de angajaţi la 1000 delocuitori.187