Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

e-healthÎn privinţa programelor de e-health (e-sănătate) se consideră relevantă cuantificarea procentului dinpopulaţia în vârstă de peste 16 ani care utilizează Internetul pentru căutarea de informaţii legate sănătate,2% în România faţă de 4% în ţările din Europa Centrală şi de Est (decembrie 2003). Conform eEurope+, îndecembrie 2003 16% dintre medicii generalişti aveau acces la internet în cabinetul medical, iar 5% utilizauinternetul pentru a interschimba fişele medicale ale pacienţilor. De asemenea, ponderea medicilorpracticieni care utilizează evidenţa electronică a pacienţilor era de 49,2 % în România, comparativ cu 59 %în noile state membre.MCTI a iniţiat un proiect pilot privind realizarea unui portal care conţine informaţii cu privire la domeniulmedical. Sistemul conţine o bază de date realizată cu sprijinul instituţiilor din domeniul sanitar, ce includetitluri, descrieri şi furnizează informaţii cu privire la serviciile medicale şi la resursele din domeniu pe careun cetăţean le poate accesa.2.5.3. TIC în mediul de afacerie-BankingConform studiului eEurope+ 2003, în România doar 2% din intervievaţi utilizează Internetul pentru e-Banking şi 1% alte servicii financiare. 12% din întreprinderile româneşti utilizează Internetul pentru astfelde servicii. Totuşi, se constată un interes crescând pentru astfel de servicii, atât pe fondul popularizării dela nivel guvernamental, cât şi al programelor desfăşurate de bănci care se orientează preponderent spresegmentul de retail.În 2005, 35 de instrumente de plată la distanţă au fost aprobate pentru 25 de bănci. În al doilea semestru2005, s-au înregistrat 66.000 de utilizatori comparativ cu 14.000 utilizatori în acelaşi semestru 2003, cândau fost introduse aceste instrumente de plată. Valoarea tranzacţiilor a crescut de la aproximativ 6 mld.Euro în al doilea semestru 2003 la 15 mld. Euro în aceeaşi perioadă din 2005.e-CommerceConform studiului eEurope+ 2003, în România procentajul utilizatorilor de Internet care achiziţioneazăbunuri on-line (7%) este destul de scăzut comparativ cu media NSM-10 şi ţările în curs de aderare lanivelul anului 2003 (12%), dar superior procentajelor din Ungaria, Bulgaria, Letonia.Comerţul electronic s-a dezvoltat sub potenţial, iar rata de creştere s-a menţinut scăzută, existând însăsuficiente semnale că această situaţie se va schimba în perioada următoare. În anul 2004, ponderea e-commerce din totalul cifrei de afaceri a fost 1,3% în România, comparativ cu 2,1% în UE-25. Dezvoltareacomerţului electronic devine un fapt evident în România, în prezent existând 400 de magazine virtuale,dintre care 15% acceptă plăţi on-line.2.5.4. Industria de software şi de hardwareLa sfârşitul anului 2004 existau 9.281 de societăţi comerciale în domeniul IT, faţă de 8.438 în anul 2003 şi3.639 în 1999, cifra de afaceri totală fiind concentrată în proporţie de 70-75% în Bucureşti. Industria desoftware a înregistrat o dezvoltare amplă, fiind considerată sectorul cu cea mai mare dinamică din regiune,stimulată de vânzarea de software şi de servicii, care vor antrena şi creşterea sectorului IT în ansamblu.Începând cu 2003 creşterea volumelor de vânzări pe piaţa internă este mai rapidă decât cea a exporturilorde produse IT, în timp ce vânzările de software câştigă teren asupra vânzărilor de echipamente, clienţiifiind din ce în ce mai interesaţi de proiecte complexe. Totuşi, exporturile de software şi servicii domină72