Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

- pregătirea pentru a face faţă competiţiei comunitare prin elaborarea strategiilor de dezvoltarebazate pe competenţe-cheie şi prin susţinerea sectorului de cercetare ca factor-cheie aldezvoltării;- creşterea numărului de studenţi şi de cercetători şi îmbunătăţirea raportului studenţi-cercetători;- amânarea intrării tinerilor pe piaţa muncii în perioada de adaptare la noul context de membru UE;- compensarea migraţiei de inteligenţă şi a forţei de muncă înalt calificate.Se consideră că este oportun ca evoluţia învăţământului superior şi a cercetării, esenţială ca factor aldezvoltării, să ţină seama de următorii parametri pentru anul 2025:- creşterea învăţământului superior spre un indice de 3.000 – 3.500 studenţi la 100.000 locuitori (cutoate implicaţiile în dezvoltarea învăţământului preuniversitar/liceal prin internate şi burse, atâtpentru a se evita reflectarea declinului demografic al populaţiei tinere prin scăderea numărului destudenţi, cât şi creşterea şanselor elevilor din mediul rural de a accede la liceu şi apoiînvăţământul superior;- susţinerea cercetării şi coborârea raportului studenţi/cercetători în intervalul 15,0–18,0 (19,2 în1999) 95 ;- dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării, în special în capitală şi în centrele regionale cuperspective de metropolizare, cu precădere în forme moderne, în cooperare cu parcuri ştiinţifice şitehnologice urmărindu-se conectarea acestora la reţeaua internaţională actuală.Implicaţiile spaţiale ale dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice se referă la relaţionarea şi localizareaprogramelor specifice de cercetare, dezvoltare, tehnologie şi privesc reflectarea acestora în planificareaspaţială la nivel local, regional, naţional şi racordarea la contextul european şi internaţional. Planificareaspaţială durabilă are în vedere integrarea aspectelor privind dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică înstructurile spaţiale ale localizării forţei de muncă, centrelor universitare, resurselor materiale, polilor dedezvoltare, sistemelor pieţelor şi ale sistemelor de accesibilitate aferente.În prezent sunt luate în considerare următoarele tipuri de politici spaţiale integrate:- crearea de centre puternice („porturi ale inteligenţei”) şi dezvoltarea centrelor de dezvoltareexistente, orientate pe domeniile care asigură competitivitatea României, conectate internaţional;acestea sunt amplasate în principal în capitală şi centrele regionale dar şi în unele centrespecializate;- asigurarea localizării echilibrate la scara teritoriului naţional a învăţământului superior şi cercetării;- corelarea acestora cu dezvoltarea serviciilor şi dotărilor aferente, cu amplasarea parcurilorştiinţifice şi tehnologice, relaţionarea acestora cu facilităţile de comunicare şi acces la informaţii încondiţiile asigurării accesibilităţii şi echipării tehnice necesare. Aceasta presupune necesitateaunei abordări strategice integrate, a cooperării interinstituţionale legate de aceasta, precum şi aunor sisteme de finanţare proiectate adecvat. Într-o primă fază, coordonarea şi integrarea acestoraeste necesar să întărească armătura polilor şi culoarelor urbanizate la scară regională şi naţională.12.2.4. Perspectivele privind evoluţia sectoarelor de activitateDin perspectiva evoluţiei sectoarelor de activitate, planificarea dezvoltării spaţiale şi asigurarea coeziuniiteritoriale iau in considerare: procesele de restructurare sectorială şi procesul de urbanizare şi relaţiaurban-rural, în condiţiile identificării competenţelor-cheie şi asigurării competitivităţii României în UE.Procesul de restructurare sectorială, în stadiul actual, ridică o suită substanţială de probleme cu impactasupra dezvoltării spaţiale la nivelele inter-sectorial şi intra-sectorial.95 Indicele care se referă la numărul de studenţi/cercetători nu este în general utilizat dar poate da, în cazul unor comparaţii,informaţii indirecte privind nivelul de implicare a cercetării şi învăţământului superior în procesele de dezvoltare230