Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

cercetare poate constitui un factor foarte important şi din perspectiva dezvoltării infrastructurii de afaceri,prin cvasi-accesul la servicii de consultanţă prin proiecte comune.Având în vedere că România beneficiază de un sector TIC activ şi în creştere (în special pe latura software),stimularea utilizării tehnologiei informaţiei susţine acest sector productiv care este deja remarcat ca fiinddintre cele mai competitive. Pe lângă acesta trebuie însă adăugate măsuri care să stimuleze în modcompetiţional furnizorii naţionali în scopul creşterii capacităţii acestora de a concura pe piaţa unică.Analiza performanţelor în domeniul societăţii informaţionale arată că România a înregistrat progrese îndomeniul informatizării învăţământului şi administraţiei publice, dar nu a reuşit să antreneze suficient sectorulîntreprinderilor în dezvoltarea TIC.Serviciile nu pot exista sau nu pot fi dezvoltate fără modalităţi rapide şi sigure de a face schimb de informaţii.Astfel, extinderea reţelelor broadband este o condiţie obligatorie pentru existenţa unei economii bazate pecunoaştere.Nivelul scăzut al veniturilor în România face ca achiziţiile de calculatoare şi conectarea la Internet să semenţină la un nivel scăzut aşa cum arată şi evoluţia pieţei IT. Decalajul actual între România şi UE justificănevoia de susţinere a accesului on-line la nivel corporatist.Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice aduce beneficii atât la nivel public cât şiprivat.Transparenţă instituţională, credibilitatea reglementării şi reducerea costurilor reglementării şi administrăriireprezintă un determinant fundamental al competitivităţii unei economii. Toate acestea se realizează prinimplementarea soluţiilor e-Guvernare, care are ca rezultat îmbunătăţirea calităţii informaţiei, reducereatimpului de diseminare a acesteia şi, mai ales, reducerea semnificativă a costurilor administrative pentrustat şi a celor generate de reglementare pentru cetăţeni şi firme.România a înregistrat progrese semnificative în domeniul e-guvernării, sistemul naţional fiind considerat unexemplu de bună practică la nivel european. Cu toate acestea, nivelul de interacţiune dintre cetăţeni şi guvernse menţine redus, atât în plan extensiv (număr de utilizatori), cât şi intensiv (ponderea scăzută a interacţiuniibidirecţionale).Asigurarea disponibilităţii serviciilor şi a resurselor educaţionale pe Internet, e-educaţie, împreună cu creştereagradului de utilizare a internetului şi a dotării cu computere în instituţiile de învăţământ, va genera o forţa demuncă mai bine pregătită, mai flexibilă şi mai adaptată la cerinţele pieţei cu efecte pozitive asupraproductivităţii muncii, salariilor şi a ocupării. Acest sistem de educaţie poate fi util şi pentru susţinerea pregătiriipermanente, aflate la un nivel extrem de redus în România.Economiile pe care serviciile e-Sănătate le pot produce atât în cadrul sistemului medical, cât şi de parteapacienţilor sunt considerabile. La aceasta se adaugă şi îmbunătăţirea serviciilor ca atare printr-o mai bunăevidenţă a istoriei pacienţilor, creşterea informării acestora şi reducerea deplasărilor. Aceste ultimebeneficii reprezintă în sine economii la nivel naţional şi totodată contribuie la îmbunătăţirea stării desănătate a populaţiei, determinând creşterea productivităţii muncii persoanelor angajate şi creştereanumărului persoanelor active. De asemenea, se va acţiona pentru îmbunătăţirea calităţii sistemuluinaţional informatic în domeniul sănătăţii prin dezvoltarea de standarde IT conform recomandărilor U.E,îmbunătăţirea colectării şi utilizării datelor referitoare la sănătate prin soluţii informatice în platformeintegrate, baze de date, software, transfer electronic al rapoartelor medicale.251