Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Lipsa acută de echipamente la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare se datorează şi faptului că spitalelesunt în administraţia consiliilor locale, care abia fac faţă necesarului financiar pentru reabilitare saureparaţii ale utilităţilor.Sistemul medical de urgenţă operează prin intermediul spitalelor de urgenţă şi departamentelor de urgenţăde la nivelul fiecărui judeţ, în cadrul spitalelor judeţene, al serviciilor de ambulanţă şi al serviciilor de tipSMURD. În prezent există 38 de spitale de urgenţă, insuficient echipate pentru a răspunde cerinţelor celoropt regiuni, având o infrastructură precară şi echipamente vechi şi uzate.Sistemul de ambulanţă se concentrează cu precădere în zonele urbane cu un timp mediu de răspuns de15 minute, în zonele rurale timpul de răspuns variind în medie între 30 şi 45 minute.Sistemul de ambulanţă (B&C) pe regiuni de dezvoltare 79Regiune dedezvoltareNr. totalambulanţe B şi CAmbulanţe tip CAmbulanţe tip BPopulaţie(mil. loc..)Nr. ambulanţe B şiC/100 000 locBucureşti-Ilfov 60 27 27 2.219.200 2,70Centru 113 25 88 2.625.783 4,30Nord-Est 48 10 38 3.802.008 1,26Nord-Vest 74 11 63 2.834.538 2,61Sud-Vest 43 13 30 2.430.953 1,77Sud 77 17 60 3.478.277 2,21Sud-Est 65 21 44 2.904.514 2,24Vest 49 10 39 2.012.241 2,44Total România 529 134 389 2.230.751 2,37Sursa: Ministerul Sănătăţii, 2005 (datele sunt furnizate la nivelul anului 2004)Regiunea Centru are cea mai bună acoperire la nivel de ţară. Regiunea cu cel mai mic număr deambulanţe la 100.000 locuitori este Nord-Est, unde accesul către zonele rurale este împiedicat şi decalitatea proastă a infrastructurii rutiere. O regiune problematică este Sud-Vest, unde numărul mic deambulanţe/100.000 locuitori se combină cu cel mai scăzut număr de paturi de spital/1000 locuitori.În acest context, pe parcursul ultimilor 15 ani, în 8 judeţe, respectiv 5 regiuni de dezvoltare, s-au dezvoltatstructuri complementare–SMURD–(Structuri Mobile de Urgenţă, Resuscitare şi Descarcerare). Acesteaacţionează în cazul urgenţelor grave ca structuri integrate între serviciile de pompieri judeţene şi spitalelejudeţene, fiind cofinanţate de autorităţile locale (spitalele furnizează personal medical specializat, iarserviciile de pompieri personal paramedical şi tehnic), după modelul mai multor state europene. În aceeaşiidee de colaborare, între structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, autorităţile locale şi structurilede sănătate funcţionează trei baze aeriene cu personal tehnic asigurat de unitatea de aviaţie a MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor, la nivelul a trei regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Est.9.5.2. Infrastructura de educaţieSituaţia infrastructurii şcolare rămâne precară, cu toate eforturile bugetare făcute de România şi anumeroaselor programe cu finanţare de la UE (fonduri de preaderare) şi Banca Mondială. Gradul de uzurăal construcţiilor si al utilităţilor de bază rămâne o problemă nesoluţionată şi prin urmare necesită lucrări dereabilitare, modernizare şi consolidare.79 În România există 3.020 ambulanţe funcţionale de tip A1 şi A2,B,C şi alte mijloace de transport neclasificate şi fărăechipamentul de dotare necesar, conform clasificării CEN UE 1789. Numai 529 ambulanţe sunt de tip B (intervenţii prim ajutor)şi C (resuscitare).201