Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

9.4. Diferenţe în accesul la infrastructura de transportUna din cauzele principale ale disparităţilor de dezvoltare inter şi intra-regionale este dată de accesuldiferit al regiunilor la infrastructura de transport judeţeană, naţională şi internaţională şi de calitateanecorespunzătoare a acesteia.Regiunile care beneficiază de un acces mai bun la infrastructura de transport sunt Regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia şi Vest. Regiunea Bucureşti-Ilfov concentrează aeroporturile cu cel mai intenstrafic internaţional şi naţional. Regiunea Centru are câteva noduri importante de cale ferată, prin care serealizează legătura României cu Europa Centrală şi de Vest. Regiunea Sud-Muntenia, cu o reţea dedrumuri naţionale în mare parte modernizată, este traversată de patru drumuri internaţionale, având unacces bun la reţeaua naţională şi internaţională de drumuri. Regiunea Vest asigură tranzitul feroviar şirutier spre vestul Europei şi prin modernizarea aeroporturilor din Timişoara şi Arad contribuie ladiversificarea centrelor nodale de transport.Printre regiunile cu acces limitat la infrastructura de transport este şi Regiunea Nord-Est. În cadrul acesteiregiuni, judeţul Botoşani are 18,7% drumuri din pământ, nepracticabile. Reţeaua de cale ferată a regiuniise situează sub nivelul mediu naţional din punct de vedere al lungimii tronsoanelor şi al dotării tehnice.La nivel intra-regional, reţeaua de transport inadecvată împiedică dezvoltarea oraşelor mici şi mijlocii, acomunelor şi a satelor. Multe zone dispun de reţele rutiere de transport între localităţi foarte slab dezvoltate(de exemplu, satele din Delta Dunării), determinând chiar izolarea unor localităţi.Transportul rutierResursele financiare limitate au fost îndreptate, în principal, spre reabilitarea reţelei de drumuri naţionale,neglijându-se atât valoric cât şi calitativ reţeaua de drumuri adiacente judeţene/comunale.Reţeaua de drumuri publice din România, pe regiuni, în perioada 1995-2003RegiuneaDrumuripublicetotal (km)% DrumuripublicenemodernizateDrumurinaţionale(km)% Drumurinaţionale nemodernizate (km)Drumurijudeţene şicomunale(km)% Drumurijudeţene şicomunale nemodernizate/(km)Densitateadrumurilorpublice (pe100 km 2teritoriu)Nord-Est 13.345 76,5 2.601 11,8 10.744 92,1 36,2Sud-Est 10.648 81,2 1.804 0,5 8.844 96,8 29,8Sud 11.805 72,1 2.515 2,4 9.290 91,0 34,3Sud-Vest 10.480 68,3 1.983 15,99 8.497 80,5 35,9Vest 10.192 74,5 1.881 7,8 8.311 89,6 31,8Nord-Vest 11.569 72,1 1.942 13,2 9.627 84,0 33,9Centru 10.112 77,0 2.127 6,3 7.985 95,8 29,7Bucureşti-Ilfov850 49,2 269 0,8 581 71,6 46,7Sursa: Institutul Naţional de StatisticăPonderea drumurilor modernizate în regiuni este scăzută, ceea ce are consecinţe negative în atragereaunor largi teritorii în activităţi economice productive, limitând atât desfacerea produselor agricole încentrele urbane, cât şi posibilitatea ca zonele cu potenţial agroturistic să fie atrase în circuitul economicnaţional (ex. zona subcarpatică a Munteniei şi Olteniei, podişul Mehedinţi, Munţii Apuseni).198