Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

34 ani, cele mai mobile persoane fiind cele din grupa 25-29 ani (1,5%). Soldul schimbărilor de domiciliu aînregistrat valori negative pentru populaţia rurală cu vârsta între 25-34 ani. Schimbările de domiciliudatorate problemelor de muncă şi problemelor de familie au continuat să predomine la grupele de vârstătiner e. Migraţia populaţiei vârstnice de peste 60 ani, mai puţin mobilă, a înregistrat ponderi scăzute, cuvalori mai mari însă în cazul fluxului urban-rural, faţă de fluxulrura l-urban.Fluxurile migraţiei interne joacă un rol important în configuraţia tipol ogiilor demografice regionale.Reducerea migraţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pe dist anţe scurte, în cre ştere, a făcut ca “migraţiaintrajudeţeană” să depăşească semnif icativ “migraţia interjudeţ eană”.Migraţia interregio nală a prezentat particularită ţi determinate de specificul evoluţiilor economiceregionale. În anul 2004 cea mai mare dinam ică migrator ie s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, regiuneacu cea mai numeroasă populaţie, Regiunea Sud-Vest Oltenia, în contextul atragerii forţei de muncădisponibilizate din regiunea minieră Valea Jiului, şi în Regiunea Bucureşti-Ilfov, a cărei dinamică estedeterminată de prezenţa capitalei, caracterizată de fluxuri migratorii accentuate. Regiunile Vest şi Centrusunt singurele regiuni, în afară de regiunea Bucureşti-Ilfov, care au înregistrat în 2004 un sold pozitiv alfluxului migratoriu. Fenomenul poate fi explicat prin atracţia din ce în ce mai mare exercitată de acesteregiuni ca urmare a vecinătăţii directe sau apropierii de graniţa cu un stat membru al UE (Ungaria) şidezvoltării centrelor urbane sub influenţa europeană. Soldul majoritar negativ al fluxurilor migratorii încelelalte regiuni de dezvoltare demonstrează încă o dată creşterea migraţiei externe a populaţiei. Cea maimare creştere a soldului migratoriu a fost în regiunea Bucureşti (6.987 persoane în 2004).Schimbările de domiciliu, pe regiuni, în perioada 2000-2004-rate la 1000 locuitori-Regiunea2000 2001 2002 2003 2004Plecaţi Sosiţi Plecaţi Sosiţi Plecaţi Sosiţi Plecaţi Sosiţi Plecaţi SosiţiNord-Est 11,7 11,3 12,7 11,8 14,6 13,6 14,7 13,5 16,3 14,9Sud-Est 10,7 10,6 12,6 12,4 15,1 14,9 15,1 14,6 16,6 16,4Sud Muntenia 10,0 10,6 11,9 11,0 14,0 13,7 14,5 13,8 16,5 16,0Sud-Vest Oltenia 12,6 12,8 13,5 13,2 15,6 15,4 15,5 14,7 17,9 17,6Vest 11,5 12,4 12,2 13,9 13,6 14,8 14,4 16,0 16,3 17,6Nord-Vest 9,1 8,7 10,2 9,4 12,6 12,1 12,8 12,2 14,7 14,4Centru 10,5 10,5 11,6 12,0 13,8 14,0 14,1 14,2 15,5 15,5Bucureşti- Ilfov 11,7 11,0 17,9 20,6 19,2 21,2 22,5 26,4 24,2 27,4Sursa: Institutul Naţional de Statistică1.3. Situaţia macroeconomică1.3.1. Produsul intern brutGuvernul României a implementat în ultimii ani politici macroeconomice care au vizat susţinerea creşteriieconomice. O politică fiscală disciplinată, care a completat o politică monetară strânsă şi susţinută de unprogres semnificativ al reformelor economice, a condus la îmbunătăţirea climatului de afaceri şi a caracteruluifuncţional al economiei româneşti. Printr-o coordonare a acestora a rezultat o creştere în ritmuri ridicate a PIB,însoţită de reducerea pronunţată a inflaţiei şi de menţinerea deficitelor fiscale şi de cont curent în limitesustenabile.România se află în prezent în al şaselea an de creştere economică continuă, ritmurile anuale de circa 5%,începând cu 2001, asigurând reducerea graduală a decalajelor faţă de ţările Uniunii Europene. Dacă în anul2000 creşterea reală a PIB a fost de numai 2,1%, în perioada 2001-2004 ritmul mediu de creştere a fost de6,1%, în 2004 înregistrându-se o creştere economică puternică de 8,3%. Totodată, trebuie menţionat faptul cădezechilibrele interne şi externe s-au menţinut şi în cursul primului semestru al anului 2005: principalul factor17