Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

prea mult accent pe cererea pe termen scurt şi pe problemele presante actuale. Capacitatea de prognozăeste redusă. Planificarea în învăţământ a căpătat o nouă dimensiune, prin includerea nivelului regional dedezvoltare. Dezvoltarea regională va constitui baza pentru cea mai mare parte a sprijinului pe careRomânia urmează să-l primească din partea UE, după aderare, prin intermediul fondurilor structurale.4.3.4. Tranziţia de la sistemul de educaţie şi formare profesională iniţială la locul de muncăDacă se ia în considerare structura şomerilor în funcţie de vechimea în muncă, vom vedea că, în perioada2000-2002, conform datelor Anchetei AMIGO, cei intraţi pentru prima oară pe piaţa forţei de muncă –majoritatea covârşitoare fiind absolvenţi ai diverselor forme de învăţământ, mai ales preuniversitar –, aureprezentat, aproximativ 33-34% din numărul total de şomeri BIM. Adăugând aproximativ 30% - rata detranziţie de la învăţământul liceal la cel post-liceal şi universitar – se poate estima că, anual, numai 35%din absolvenţii învăţământului secundar încep viaţa activă.Ancheta asupra competenţelor forţei de muncă realizată de Observatorul Naţional Român, în anul 2003,prin interviuri amănunţite în 100 companii, a evidenţiat faptul că aproape jumătate din companiile cuprinseîn anchetă preferă să acopere posturile vacante cu resursele proprii de personal. În general, acesteaangajează puţini tineri. Astfel, în ultimii trei ani, s-au angajat, în medie, trei absolvenţi per companie, ceeace înseamnă mai puţin de 85% din numărul de absolvenţi care intră pe piaţa muncii. Mai mult de jumătatedin companii nu au nici o legătură cu instituţiile de învăţământ. Legăturile anterioare dintre întreprinderi şişcoli s-au întrerupt şi, în prezent, contactele sistematice/structurate între aceste entităţi nu mai există (deex. schimb de informaţii privind cerinţele de competenţe, opinii privind adaptarea curriculumului etc.)Practica în întreprinderi are loc, de obicei, în grupuri organizate sub supravegherea unui maistru instructor,prin urmare nu este vorba de o integrare reală în lumea muncii. Creşterea numerică a companiilor miciface şi mai dificilă găsirea unor locuri pentru instruirea practică a elevilor. Datele culese în cadrul cercetăriide teren evidenţiază faptul că numărul de elevi care fac practică în întreprinderi a scăzut considerabil, cumari diferenţe între profilurile de formare. Ca alternativă la practica în producţie, unele şcoli au înfiinţat“firme de exerciţiu”, în care se simulează condiţiile reale din întreprinderi. Unul din obiectivele principale aleactualei reforme a sistemului de formare profesională este deschiderea şcolilor pentru a se adapta maieficient la cererea pieţei forţei de muncă şi pentru a stabili legături mai bune cu întreprinderile locale. Înacest scop, fiecare şcoală inclusă în programul Phare TVET RO 0108.01 stabileşte relaţii de parteneriat cuo întreprindere.Instruirea practică organizată în întreprinderi trebuie consolidată în ceea ce priveşte conţinutul, durata şinumărul de plasamente. Integrarea muncii cu învăţarea nu este suficient realizată în sistemul de educaţieşi formare profesională din România 35 . O bună parte, dacă nu întreaga instruire practică este concentratăîn şcoli. Instructorii responsabili cu instruirea în laboratoarele tehnologice, atelierele şcolare sau încompanii supervizează practica de producţie a elevilor. Deşi maiştrii instructori trebuie să fie absolvenţi aiînvăţământului postsecundar, statutul acestora, din punct de vedere al condiţiilor de remunerare, estescăzut, iar perspectivele de dezvoltare a carierei sunt limitate.În ceea ce priveşte desfăşurarea instruirii practice în întreprinderi, este o mare problemă identificarea unuinumăr suficient de locuri în întreprinderi. Metoda organizării practicii de producţie este în sine un obstacol.Pentru a evita exploatarea elevilor aflaţi sub vârsta vieţii active în activităţi care nu sunt legate de profilullor de formare profesională, instruirea practică în întreprinderi se realizează în grupuri aflate subsupravegherea unui maistru instructor. Elevii nu pot intra neînsoţiţi în întreprinderi în scopul desfăşurăriiinstruirii practice. De asemenea, nu li se permite să caute singuri o întreprindere în vederea instruiriipractice. Dificultatea găsirii locului potrivit pentru practica de producţie depinde în foarte mare măsură de35 Procesul muncii şi procesul de învăţare sunt percepute ca entităţi diferite conform documentului elaborat de ObservatorulNaţional Român, Integrarea muncii cu învăţarea, 2001.131