Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Conceptul dezvoltării durabile a spaţiului rural se bazează pe crearea unor condiţii propice progresului şistimulării dezvoltării diverselor sectoare şi a mediului de afaceri din aceste zone, respectând valorileculturale şi de mediu.În acest fel se asigură îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei rurale, iar dezvoltarea serviciilor şi ainvestiţiilor va conduce la dezvoltarea şi menţinerea funcţiilor economice şi sociale ale acestor zone.O problemă căreia i se acordă o atenţie deosebită când vorbim de activităţi economice alternative înmediul rural este cea a identificării acelor activităţi care au într-adevăr o şansă reală de dezvoltare şi de acrea locuri de muncă în activităţi alternative celor agricole pentru a compensa reducerea ponderii ocupăriiîn agricultură. Deocamdată, spaţiul rural continuă să producă în principal produse agricole primare, în timpce activităţile din amontele şi avalul agriculturii sunt localizate cu precădere în oraşe.Dezvoltarea economică a comunităţilor rurale depinde în mare măsură de aceiaşi factori ca şi dezvoltareaurbană: locuri de muncă bine plătite, acces la serviciile critice precum educaţie, sănătate, tehnologie,transport şi telecomunicaţii şi de un mediu natural durabil. Spaţiul rural oferă unele avantaje în plusprecum: forţa de muncă abundentă şi mai ieftină, suprafeţe de construit mult mai ieftine, un cost al vieţiimai scăzut, mai putină aglomeraţie şi un stil de viaţă mai liniştit. Astfel, trei aspecte sunt esenţiale pentrudiversificarea economiei rurale: investiţia de capital pentru dezvoltarea afacerilor în spaţiul rural, orientareapopulaţiei rurale şi spre alte domenii de activitate şi dezvoltarea infrastructurii de bază necesarădesfăşurării altor activităţi economice.Dezvoltarea afacerilor în România relevă o mare diferenţă între situaţia din mediul urban şi cea din mediulrural. Din comparaţia numărului de noi afaceri în cele două medii, apar diferenţe marcante, astfel în mediulurban numărul acestora este 28.902 faţă de numai 4.739 în mediul rural. Acest fapt se explică prin lipsaîntreprinzătorilor şi a surselor de finanţare, nivelul educaţional redus şi accesul slab la informaţie, toateacestea în contextul unui mediu de afaceri foarte sărac. În concluzie, îmbunătăţirea condiţiilor pentruafaceri în mediul rural este o condiţie esenţială pentru generarea de activităţi alternative în spaţiul rural.Deşi, în momentul actual, ocupaţia de bază a locuitorilor din spaţiul rural se limitează la activităţile agricole,au apărut totuşi semnale ale reorientării activităţilor către surse alternative de venituri. Este vorba despreactivităţi non-agricole (ex. agroturismul şi meşteşugurile tradiţionale), ceea ce ar putea constitui o premisăpentru absorbţia surplusului forţei de muncă şi pentru asigurarea stabilităţii economico-sociale a zonelorrurale.Date fiind problemele sociale şi economice cu care se confruntă spaţiul rural românesc, este necesarăaplicarea unor acţiuni integrate al căror flux de implementare să asigure o continuitate a procesului dedezvoltare rurală.Aşadar, într-o prima fază, crearea şi menţinerea unui nivel adecvat de infrastructură reprezintă condiţiiesenţiale pentru dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale. Infrastructura modernă condiţioneazăcapacitatea zonelor rurale de a concura eficient pentru promovarea investiţiilor interne. Aceasta contribuiede asemenea la creşterea atractivităţii zonelor rurale din punct de vedere al zonelor de locuit şi al locurilorde muncă. Infrastructura pentru serviciile de transport, telecomunicaţii, electricitate şi apă este esenţialăpentru dezvoltarea afacerilor şi atragerea de noi investiţii în zonele rurale.În acest sens, domeniul de intervenţie al acestei sub-priorităţi este în linii mari definit pentru a evitaproducerea unor suprapuneri cu celelalte priorităţi.322