Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

10. COOPERAREA TERITORIALĂ EUROPEANĂÎn prezent, România se confruntă cu o slabă dezvoltare şi integrare socio-economică a zonelor de graniţă,precum şi cu o relativ slabă participare a regiunilor României în cadrul programelor de cooperare întrediferitele regiuni europene.Elementele următoare oferă o idee generală asupra situaţiei curente în zonele de graniţă ale României:• Existenţa unor râuri ce străbat zona de graniţă, cum ar fi Dunărea, Tisa, Mureş, Criş, Prut (comerţinternaţional, poluarea transfrontieră a râurilor, inundaţii, managementul apelor) şi Marea Neagră;• Nivel de dezvoltare scăzut al zonelor de graniţă NUTS III comparativ cu media naţională (cuexcepţia zonei de graniţă România-Ungaria);• Caracter rural în care agricultura este predominantă, iar nivelul altor activităţi economice este multmai scăzut; manifestarea unor puternice tradiţii locale;• Peisaj variat, mediu natural în general bine conservat, păduri şi resurse naturale cu importantpotenţial de dezvoltare turistică;• Depopulare şi îmbătrânirea populaţiei situate în zonele de graniţă, în special în zonele din sud şiest; populaţie multietnică în partea de vest;• Accesibilitate limitată şi standard de viaţă redus datorat infrastructurii subdezvoltate (drumuri,sistemul de aprovizionare cu apă, sisteme de canalizare, ITC) şi servicii sociale;• Centre de afaceri şi inovare şi concentrate în centrele urbane ale zonelor de graniţă (Iaşi, Oradea,Arad, Timişoara, Craiova, Galaţi);• Legături şi parteneriate încheiate între instituţii, judeţe şi regiuni, incluzând Euroregiunile.România a fost declarată ţară eligibilă în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră odată cuintrarea în vigoare a Regulamentului CE Nr. 2760/98. Acest regulament a definit zonele eligibile, de nivelNUTS III, şi anume: 7 judeţe la graniţa între România şi Bulgaria şi 4 judeţe la graniţa între România şiUngaria.Programele finanţate prin Phare – Cooperare transfrontalieră reprezintă programe anuale omogene desprijinire a procesului de integrare a României în Uniunea Europeană. Pentru implementarea acestorprograme au fost elaborate documente comune de programare care prezintă domeniile eligibile decooperare, analizele economice şi strategiile de dezvoltare, priorităţile şi măsurile ce urmează a fifinanţate, etc. Priorităţile prevăzute în programe acoperă următoarele domenii: infrastructura de transport,protecţia mediului, dezvoltarea economică.Relaţia România-BulgariaCea mai mare parte a graniţei dintre cele două state, în lungime totală de 631,3 km o constituie fluviulDunărea (470,0 km), partea terestră măsurând 139,1 km., iar pe o lungime de 22,2 km existând graniţă laMarea Neagră. Geografic, graniţa fluvială ridică problema majoră a îmbunătăţirii accesibilităţii (la oraactuală există doar podul din zona Giurgiu - Ruse). Similitudinile privind evoluţia post comunistă, precum şicontextul politic european – cele două ţări candidează concomitent pentru aderare la Uniunea Europeană– induc oportunităţi şi constrângeri asemănătoare.La nivel teritorial, relaţia bilaterală dintre România şi Bulgaria are o perspectivă avansată de evoluţie prindezvoltarea proiectului de realizare a unui nou pod în zona Calafat - Vidin. Implicaţiile spaţiale aleamplasării podului se vor reflecta într-o regenerare a teritoriului adiacent zonei de contact (urbanizareazonei, dezvoltarea unor activităţi economice noi, turism, îmbunătăţirea calităţii mediului natural, protecţiapatrimoniului construit).214