Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

moderne interactive, centrarea acţiunilor didactice pe elev, tratarea diferenţiată a elevilor prin teme variatesau individualizate, introducerea unor secvenţe de activităţi independente în lecţiile care nu se desfăşoarăîn laborator, a lecţiilor/activităţilor didactice asistate pe calculator etc., deşi practicate în prezent înnumeroase şcoli, la nivelul învăţământului obligatoriu, rămân încă o necesitate în activitatea de predareînvăţare.Cultura antreprenorială se realizează în învăţământul obligatoriu la toate nivelele în cadrul următoarelordiscipline: abilităţi practice (în învăţământul primar), educaţia tehnologică (în învăţământul gimnazial),educaţia antreprenorială şi elemente de educaţie pentru afaceri (în învăţământul liceal – filiera tehnică – şiîn şcolile profesionale). Totodată educaţia antreprenorială este abordată în cadrul curriculumului ca parte acompetenţelor transversale. Având în vedere însă că disciplinele de învăţământ sus-menţionate fac partedin trunchiul comun (curriculum naţional obligatoriu), implicarea angajatorilor în dezvoltarea acestei părţi acurriculumului este minimă.Evaluările PISA (Programul de Evaluare Internaţională a Elevilor) din 2003 au evidenţiat rezultateîngrijorătoare privind nivelul de alfabetizare. În 2002, pe o scară de la 1 la 5 (unde 1 este nivelul cel maiscăzut), peste 40% dintre elevii în vârstă de 15 ani cuprinşi în eşantion înregistrau un nivel de alfabetizare1 sau mai scăzut. Cauzele care stau la baza rezultatelor evaluărilor şi examenelor menţionate mai sussunt legate în principal de calitatea procesului de predare-învăţare: metodologie didactică depăşită, gradscăzut de participare la formare continuă a cadrelor didactice şi lipsa motivaţiei învăţării la elevi care sedatorează la rândul ei relevanţei scăzute, pe piaţa muncii, a produselor educaţiei.În anul 2003 au fost derulate în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei proiecte de evaluare acompetenţelor elevilor - TIMSS International Science Report, care au vizat realizarea unui studiucomparativ privind rezultatele la matematică şi ştiinţe, coordonat de International Association for theEducational Achievement şi PIRLS - IEA – Assessment of Text`s Comprehension Level at the End ofPrimary School – (Evaluarea nivelului de înţelegere a textelor scrise, la sfârşitul ciclului primar). Conformacestor evaluări România se situează pe o poziţie de mijloc, în raport cu alte state, în ceea ce priveştematematica şi studiul ştiinţelor, şi pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare. Concluziileanchetei TIMSS relevă faptul că aproape jumătate dintre tinerii de 15 ani care au fost cuprinşi în eşantionating performanţe medii la matematică, în timp ce 24% dintre aceştia obţin performanţe de nivel înalt sauavansat. Totuşi, un procent de 21% dintre tineri nu reuşesc să atingă nici măcar nivelul de performanţă celmai scăzut la matematică (pe o scală de 4 trepte).4.2.4. Resursele umane din educaţieLa nivelul anului 2004, datele arată că resursele umane care lucrează în sistemul de educaţie reprezintă4,32% din totalul populaţiei ocupate din România. Cadrele didactice au o pondere de 72,2% din totalulpersonalului din sistemul de educaţie, ponderea cea mai ridicată înregistrându-se în cazul nivelului primarşi gimnazial (80,77%), iar cea mai scăzută în nivelul superior de învăţământ (54,62%). Peste o treimedintre cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea în mediul rural (35,66%) în 2004-2005, comparabil cusituaţia înregistrată în anul 2000 (34,68%). La nivelul învăţământului primar şi gimnazial, numărul cadrelordidactice din mediul rural îl depăşeşte pe cel din urban, situaţie explicabilă prin structura reţelei şcolarespecifice acestei zone. În cazul învăţământului preşcolar, personalul didactic din mediul rural este mairedus comparativ cu cel din urban, chiar dacă numărul copiilor înscrişi în acest nivel de învăţământ estemai ridicat în mediul rural. În perioada 2000-2004, personalul din educaţie a cunoscut următoareadinamică (MEdC, Starea învăţământului 2005):- în 2004 personalul din învăţământ a scăzut cu 3% faţă de anul 2000;- în învăţământul profesional efectivul de personal s-a redus cu aproximativ 20%;- în învăţământul primar scăderea este mai mică de 1%;- în învăţământul liceal asistăm la o creşterea este de 5,54%.126