Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

Cercetarea ştiinţifică are de suferit ca urmare a nivelului mereu în scădere al investiţiilor în domeniu dinpartea sectorului public şi privat, reducerii numărului de specialişti cu înaltă calificare, precum şi ca urmarea numărului extrem de redus al centrelor de excelenţă.În ceea ce priveşte aspectele de strategie corporatistă, abilităţile reduse în domeniul managementuluireprezintă un handicap care se manifestă la toate nivelele. Cele mai multe firme autohtone îşi bazeazăîncă strategiile competitive pe costuri reduse şi nu pe îmbunătăţirea productivităţii. Firmele inovativereprezintă cu de trei până la patru ori mai puţin ca pondere în total firme, comparativ cu UniuneaEuropeană. Protecţia proprietăţii intelectuale a înregistrat progrese la nivel de reglementare, dar mai puţinla nivel de implementare. Nu există o infrastructură de susţinere a start-up-urilor inovative, iar iniţiativeledin trecut (incubatoare de afaceri etc.) nu au avut continuitate din cauza planificării şi managementuluidefectuos.În privinţa industriilor conexe şi a serviciilor suport, economia românească prezintă deficienţe majore.Multe din sectoarele economice s-au dezvoltat fie ca urmare a avantajului natural (prelucrarea lemnului,materiale de construcţii, turism), fie ca urmare a intervenţiei masive a statului de industrializare forţată(maşini şi utilaje, metalurgie, chimie-petrochimie). Ambele raţionamente au determinat un grad redus deagregare şi cooperare în cadrul aceloraşi sectoare, cu sincope serioase în privinţa asigurării unui lanţ deproducţie adecvat, capabil să creeze valoare adăugată.Infrastructura de afaceri prezintă numeroase rămâneri în urma, iar serviciile suport sunt încă într-o fazăincipientă de dezvoltare. Sectorul IMM, care angajează aproape jumătate din populaţia ocupată, are acceslimitat la servicii specializate de consultanţă.La nivelul ţărilor OECD s-a constatat că domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) contribuiesemnificativ la creşterea economică, atât prin industria conexă, cât şi prin ramurile care utilizeazătehnologia informaţiilor. Deşi România a micşorat în ultimii ani decalajele privind implementarea societăţiiinformaţionale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software, mijloace de comunicaţii)şi a aplicaţiilor şi serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor are un nivel destulde redus, atât din cauza unei cereri deficitare, determinată parţial şi de puterea scăzută de cumpărare apopulaţiei, de educaţia TIC deficitară, cât şi de disponibilitatea redusă a infrastructurii din punct de vedereal accesului şi al costului utilizării.Competitivitatea unei economii se bazează şi pe consumul eficient de resurse energetice şi de energie. Înacest context, trebuie să se acorde o importanţă specială producerii, transportului, distribuţiei şi utilizăriieficiente a energiei. România este caracterizată printr-o intensitate energetică extrem de ridicatăcomparativ nu numai cu media UE dar şi cu media ţărilor foste comuniste din regiune. Mai mult, analizacomparată a indicatorilor de competitivitate selectaţi arată că intensitatea energetică reprezintă factorul decompetitivitate cu cel mai mare decalaj faţă de ţările Uniunii Europene. Acest decalaj poate constitui unhandicap important pentru competitivitatea economiei naţionale mai ales în perspectiva creşterii treptate apreţurilor la energie şi alinierea acestora la cele europene.În plus, există şi alţi factori determinanţi ai competitivităţii, care nu intră direct sub incidenţa acesteistrategii, dar care trebuie priviţi în strânsă corelaţie cu procesul de dezvoltare competitivă. Infrastructura detransport şi mediu prezintă serioase deficiente, atât sub raport cantitativ, cât şi calitativ, după decenii deinvestiţii insuficiente. Accesul la educaţia universitară şi continuă rămâne încă sub media regională, cu osituaţie foarte defavorabilă în ceea ce priveşte absolvenţii din mediul rural (coroborată cu un grad redus deurbanizare la nivelul întregii ţări). Îmbunătăţirea acestor factori este tratată în celelalte priorităţi ale PND.246