Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Inforegio Nord-Est

educaţie şi formare profesională iniţială. Acestea generează efecte negative asupra asigurăriicompetenţelor de bază necesare integrării pe piaţa muncii/societate şi asupra dezvoltării capitalului umanîn contextul învăţării pe tot parcursul vieţii. Astfel, deşi rata de participare la educaţie a populaţiei de 15-24de ani înregistrează un trend ascendent, de la 36,96% în 1999/2000 la 46,88% în 2003/2004, rata deabandon şcolar în învăţământul primar şi gimnazial rămâne totuşi la un nivel ridicat, în intervalul 2000-2004 înregistrând o creştere de aproape 3 ori, de la 0,6% în 2000/2001 la 1,5% în anul şcolar 2003/2004,mai ridicat în mediul rural (1,7%). Ponderea celor care părăsesc de timpuriu sistemul de educaţie a crescutcontinuu după 1997, ajungând la 23,6% în anul 2004/2005, valoarea acestui indicator fiind mult pestenivelul statelor membre (UE-25 - 15,9%). Analiza a evidenţiat discrepanţe semnificative pe medii derezidenţă în ceea ce priveşte participarea la educaţie: rata brută de participare era de 89,3% în mediulurban şi 56,6% în rural, în anul şcolar 2002/2003. Rata redusă de cuprindere în mediul rural reprezintă unpunct critic al sistemului, în condiţiile măsurilor de generalizare a învăţământului obligatoriu de 10 ani.Principialele cauze sunt oferta educaţională redusă şi infrastructura fizică şi umană în mediul rural şizonele dezavantajate, precum şi cauze de natură socială, care afectează capacitatea de asumare de cătrefamilii a costurilor colaterale ale educaţiei copiilor. Persistenţa acestei tendinţe afectează semnificativ atâtobiectivul asigurării competenţelor de bază pentru toţi, cât şi obiectivul promovării coeziunii economice şisociale. Combaterea acestor fenomene negative face necesară nu numai adoptarea unor măsuri deasigurare a accesului la educaţie, ci şi măsuri de menţinere în educaţie, de dezvoltare a oferteloreducaţionale şi flexibilizare a posibilităţilor de „reintrare în educaţie”, în special a categoriilor vulnerabile dinpunct de vedere socioeconomic şi expuse riscului de excluziune socială.Integrarea durabilă a tinerilor în piaţa muncii depinde în mod esenţial de capacitatea sistemului deeducaţie iniţială de a furniza competenţe şi calificări relevante şi adaptate cerinţelor manifestate pe piaţamuncii. Rata ridicată şi în creştere a şomajului în rândul tinerilor în vârstă de 15–24 ani (indicator a căruivaloare a crescut de la 17,5% în 2001 la 21% în 2004) poate fi explicată prin insuficienta adaptare asistemului de educaţie şi formare iniţială la cerinţele unei pieţe a muncii deficitare în ceea ce priveştecapacitatea de a crea noi locuri de muncă. Chiar dacă în cifre absolute numărul şomerilor tineri a scăzut încomparaţie cu anii precedenţi, această grupă de vârstă se confruntă cu cele mai mari dificultăţi de inserţiepe piaţa muncii. Corelarea redusă a ofertelor educaţionale din învăţământul liceal şi superior cu cerinţelepieţei muncii poate fi explicată prin insuficienta dezvoltare şi valorificare a parteneriatului dintre şcoală şiîntreprindere/comunitate locală în fundamentarea planului de învăţământ (curriculei), în activităţileeducaţionale şi în dezvoltarea de programe de tranziţie de la şcoală la locul de muncă; absenţa studiilorsistematice de prospectare şi prognozare a pieţei muncii; insuficienta dezvoltare a sistemelor demonitorizare a inserţiei absolvenţilor.În ceea ce priveşte formarea profesională continuă, oferta tinde să se concentreze pe programe pentrucalificări complete sau pe programe pentru dezvoltarea competenţelor profesionale, orientându-se pecereri punctuale ale pieţei muncii. Există o ofertă redusă de programe pentru calificările care necesităinvestiţii importante din partea furnizorilor de formare. Deoarece formarea profesională continuă trebuie săofere posibilitatea unei adaptări rapide la cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii, diversificarea şicreşterea calităţii ofertei de formare profesională trebuie să fie o preocupare permanentă. Promovareaparteneriatului în educaţie, formare şi în ocupare devine o condiţie pentru asigurarea coerenţei întreeducaţia şi formarea iniţială şi continuă şi piaţa muncii.Activităţile de consultanţă în domeniul dezvoltării resurselor umane sunt utilizate cu precădere de firmelemari. Oferta actuală de astfel de servicii nu este adaptată nevoilor specifice firmelor mici şi mijlocii care nuposedă încă o cultură organizaţională specifică în acest sens. România se confruntă cu o investiţiescăzută în formarea profesională continuă, formarea profesională fiind considerată, în special de cătrefirme, mai mult o cheltuială şi nu o investiţie. România avea, în anul 2004, o rată mică de participare laformarea profesională continuă comparativ cu media UE-15 şi NSM-10. Datele privind formarea293